Hai să vorbim academic
12 Dec
Voiam de mult să subliniez chestiile astea. Mi-aş fi dorit chiar şi o campanie împotriva celor care vorbesc aiurea limba română (pe care probabil o s-o fac la un moment dat, dacă mă susţine cineva). Am putea găsi un loc în care să organizăm un eveniment pe tema asta.
Un prieten de-ai mei e la fel de grammar freak şi mă corectează de fiecare dată când scriu/zic ceva greşit. Şi e util, pentru că uneori mă mai prostesc cu chestii de tipul “fro”, “doo” etc. Dar ştiu o persoană care nu se mai poate corecta şi vorbeşte aşa mereu!
Şi e delincvent, merită, rişti, serviciU, mi-ar plăcea, eu continuu şi tot aşa.
Da, ştiu că în unele cazuri potrivit DOOM 2 sunt acceptate şi alte forme (eu continui de exemplu) dar asta se întâmplă pentru că se vorbeşte de modernizare. Modernizare my ass. Mi-am zis aici părerea despre ideile inovatoare ale Academiei Române.
Nu e: vroiam, locaţie, de-al meu, delicvent, se merită, te rişti, servici, mi-ar place, eu continui.
Şi da, e trist dacă vorbiţi greşit. Nu e fiţă, e normalitate! Şi m-am săturat să se tot schimbe reglementările în limba română pentru că suntem un popor de analfabeţi.

Doar că zilele trecute mi-am amintit de o idee avangardistă a celor care editau revista (la fel de avangardistă) “Unu” (apărută între 1928 şi 1935, detalii


Din categoria “ce carti am mai citit in ultima vreme” azi prezint o lucrare foarte interesanta. O carte din colectia “Realitatea ilustrata” de la Tritonic. Pentru cei pasionati, reprezinta un adevarat deliciu colectia asta de articole, aparute in mai multe publicatii ale timpului.
Contestatari si nu numai