Category

Web

The Sun şi încă un eşec pentru paywalls

0

the_sun_free2

Pe 1 august 2013 The Sun devenea primul tabloid din Marea Britanie care ridica paywall total. Mişcarea era menită să aducă mai mulţi bani, costul abonamentului fiind de 8 lire pe lună + taxe. La momentul respectiv traficul TheSun.co.uk ajungea la 1.8 milioane de unici pe zi. Pe lângă conţinutul exclusiv, ştiri şi foto de tip paparazzi, tabloidul venea cu încă un argument pentru abonare: rezumatele şi golurile tuturor meciurilor din Premier League, achiziţionate în exclusivitate pentru 20-30 de milioane de lire. Sezonul 2015-2016 este ultimul în care e valabil acest contract.

La introducerea paywall-ului traficul a scăzut cu 62%, timpul pe site a scăzut de la 4 minute la puţin peste 1 minut, iar bounce rate-ul a crescut şi el.

Citeste mai mult

Salarii mici, salarii mari

16

shutterstock_152153471_small

A apărut studiul privind salariile din social media în România. 713 euro pe lună, în medie. Adică vreo 3000 de lei. Mult sau puţin? Depinde cum priveşti problema. Din perspectivă antreprenorială, e mai puţin important câţi bani se cheltuiesc cu omul ăla. Ce contează e produsul finit al muncii sale. Cu alte cuvinte, cât produce de banii ăia? Ce beneficii aduce companiei? E ceva concret, palpabil, dincolo de rapoarte şi likeuri numărate? Eu, de fiecare dată când semnez cu un client nou, îmi pun problema: cum pot folosi social media ca să aduc bani acestui business? Sau să-i rezolv probleme de vizibilitate care, în fond, îl fac să piardă bani?

Am un prieten care spune că s-a umplut ţara de “wordişti” care nu ştiu să producă nimic, nu aduc niciun beneficiu şi consumă resurse financiare. El e extrem de dur şi pune în aceeaşi oală accounţi, copywriteri şi oameni de social media. Îmi dă mereu exemple la prima mână, precum vânzătoarele de la supermarket, care stau pe 10-12 milioane şi salariile medicilor, cele ale profesorilor (chiar şi cele din mediul privat). Nu-i împărtăşesc opiniile, dar sunt convins că trebuie făcută o diferenţiere între cei care chiar aduc un beneficiu real companiei pentru care lucrează şi cei care doar încearcă asta.

Citeste mai mult

Câteva idei de la Webstock 2015

9

webstock_2015

N-am reuşit să stau toată ziua, n-am fost în sală la toate prezentările, dar am văzut câte puţin din toate. Cu liniuţă, câteva chestii care mi-au rămas în cap:

  • Rămâne evenimentul la care ai cele mai bune şanse să faci networking cu oameni pe care nu-i vezi la faţă în general

Citeste mai mult

Eşti pe Facebook? Atunci probabil că eşti prost!

12

metropotam_quality

Am promis că nu mai scriu despre Metropotam. Am promis că nu mai scriu despre Metropotam. Am promis că nu mai scriu despre Metropotam. Ok, one more time.

Citez din memorie: “Facebook e doar un canal de distribuţie, e normal să punem tot felul de ştiri acolo, care să ducă utilizatorul la noi pe site, unde vor găsi content de calitate”

“Nu e niciun clickbait, dar noi nu muncim pentru Facebook!”

“Livrăm pe Facebook conţinut adaptat pentru publicul de acolo”

Deci nu doar chestii legate de mama Oanei Zăvoranu, ci şi ştiri pe economic, cu titluri false. Cu alte cuvinte, dacă stai pe Facebook şi nu stai pe Metropotam toată ziua, înseamnă că meriţi să primeşti titluri de tabloid. Dragoş, ştiu că tu zici că nu e tabloid, dar dacă toată lumea o face, nu înseamnă că nu se mai cheamă viol.

Citeste mai mult

Despre articolele nescrise

10

empire_theatre

Cu toţii avem nişte articole nescrise. Genul ăla de postare care ne-ar face nouă rău, dar care ar face bine industriei. Pentru că uneori e nevoie ca nişte lucruri să fie spuse, dar dacă le spunem noi ar însemna să ne săpăm o groapă pe care nimeni nu-şi asumă să o sape. Articole ca ăsta sau ăsta sunt împotriva curentului. Dar într-o piaţă în care toată lumea depinde de cineva, e complicat să verbalizezi toate opiniile pe care le ai.

Din păcate, toate articolele astea nescrise fac mult rău. Dacă ele nu există, înseamnă că, automat, nu există nici opinii contrare, sau cel puţin aşa consideră lumea. Şi dacă nimeni nu zice nimic de rău, înseamnă că e bine, nu-i aşa?

Citeste mai mult

Încă două vorbe despre evenimente

1

shutterstock_75225262_small

Săptămâna trecută s-a reluat discuţia despre evenimentele de media/advertising/online. Vali, Alex, Costin.

O fi Vali hater în multe momente, dar are dreptate când spune că ICEEFEST e o conferinţă şi atât. Am ajuns de vreo 2 ori acolo, cu invitaţii de la diferite branduri care aveau parteneriate, mi s-a părut o conferinţă cu ceva mai mult ştaif. Prinzi şi prezentări plictisitoare, şi prezentări din care găseşti ceva interesant dacă ai deschidere. Dar nu e şi n-o să fie niciodată şansa unică de a sta la masă cu greii, sau locul în care îţi schimbi percepţia despre piaţă.

Până la urmă, singura problemă cu ICEEFEST ţine de marketing. Este cel mai mare eveniment de profil, numeric vorbind, asta a notat Costin. Dar această superioritate numerică este comunicată calitativ. Se sugerează că cel mai mare este, automat, şi cel mai bun, evenimentul de la care vii cu cele mai multe informaţii utile. Eu cred că vii acasă cu nişte informaţii, ceea ce e fair dacă îţi plăteşte compania biletul în vreun pre-sale. 

Citeste mai mult

Liber la confuzii: ROTLD introduce domeniile cu diacritice

34

rotld_diacritice

Iată că ideea de campanie a celor de la Kinecto cu “AdoptăunŞ” a dat roade! ROTLD anunţă că începând cu 3 iunie sistemul de înregistrare nume de domenii va permite folosirea caracterelor diacritice ă â î ş ţ. Teoretic, asta înseamnă că vom putea înregistra domenii de tipul www.mâncare.ro sau www.bicicletă.ro. Ceea ce ar putea da naştere unor confuzii enervante, venite la pachet cu mult spam.

Auzi la radio o reclamă “Intră pewww.asigurăribune.ro şi găseşte ofertele noastre”. Şi omul tastează www.asiguraribune.ro ajungând fie pe o pagină goală, fie pe alt site. Chestia asta tembelă există şi prin Germania, iar pentru cei care n-au caracterele respective pe tastatură e un chin să acceseze un site.

Se pare că la ROTLD e foame de bani, bă-eţi.

Via

Un detaliu trecut cu vederea

4

Cristoiu i-a urat “La mulţi ani!” lui Sârbu pe blog. Shogunul a răspuns prin SMS, lumea a publicat, ne-am văzut de treabă.

Dar nimeni n-a pus în discuţie o nouă direcţie pe care ne-a dat-o tătucul televiziunii din România pentru online. După spusele lui Cristoiu, Sârbu pregătea “un mall de bloguri”.

În decembrie 2013, m-a rugat să trec pe la el pentru a discuta un proiect senzațional, la care se gîndea (din cîte-mi dau seama nu l-a împlinit), constînd într-un Mall de bloguri ale unor personalități ale presei. Fiecare dintre noi, posesorii de bloguri, urma să scriem ce ne trece prin cap, împărțind cu proprietarul mall-ului costurile și beneficiile din publicitatea de care se ocupa el, Adrian Sârbu, ca proprietar. Era un proiect fascinant, corespunzător noilor realități din presă, și care transforma blogul într-o forță mediatică.

Acum n-o să fiu ăla care se entuziasmează la o idee de acum 2 ani dată de un tip care e reţinut, dar mi se pare că există ceva potenţial acolo. Mai ales că sunt multe vedete care încă nu şi-au făcut un blog şi scriu pe diverse platforme de (şi pe) 2 lei. În plus, cei mai mulţi din oamenii ăştia vor doar să scrie, nu să se ocupe şi de vânzări, mentenanţă etc.

Websites: Nu mai căutaţi modele

3

shutterstock_248784499_small

De fiecare dată când discutăm cu un client pentru un site nou încercăm să ne dăm seama ce şi-ar dori şi ce ar avea nevoie. Înainte să propunem soluţiile noastre, întrebăm omul ce siteuri îi plac, cum crede el că ar trebui să fie. De multe ori oamenii ne dau 3-4 adrese, identificăm elementele comune în exemple, tragem nişte concluzii, facem propunerile. Eh, dar sunt cazuri în care primim drept brief replicarea unui site din afară. Dacă e shop online, ştiţi deja ce se cere. Dacă nu e shop, modelele se caută în industria respectivă.

Şi problema e că realitatea din afară nu seamănă deloc cu cea de la noi. Degeaba ai firmă de curierat şi îţi faci siteul după modelul UPS dacă tu nu ai în România un business la fel de complex precum au ei în SUA. Sau degeaba te uiţi la ce face UNICEF la nivel internaţional dacă ONGul tău nu are resurse să creeze atât de mult conţinut. Am avut discuţii interminabile cu clienţi care voiau să preluăm structura unor siteuri fără să ne mai gândim ce se potriveşte şi ce nu. Secţiune de studii? Sigur, să avem şi noi 3-4 sortări, chiar dacă momentan sunt doar 2 studii publicate, poate ajungem şi noi la 150!

Podcast? Hai că poate ne trebuie. Buton de Pin it? Să-l punem totuşi, chiar dacă nu se foloseşte prea mult Pinterest în România. 

Citeste mai mult

“Să fie ca pe eMag şi pe Booking.com”

8

shutterstock_250163518_small

În ultima perioadă, toată lumea îşi face un magazin online. Cred că e ilegal să ai SRL şi să n-ai shop online. Comerţul online e atât de uşor încât toată lumea îl practică. Chiar dacă majoritatea au doar nişte liste de preţuri, nu şi stocuri.

Ce mă distruge pe mine e partea aia pre-lansare, că acolo începe munca noastră de la prăvălie. Acolo, toată lumea are două cerinţe pe care le consideră foarte simple: să arate TOTUL ca la eMag sau la Booking.com şi să fie identică partea de user experience. Dacă e magazin cu produse trebuie să aibă toate filtrările posibile. Vinzi cuburi roşii? Hai să punem şi filtrare după culoare, că poate ne trebuie, şi oricum are şi eMag aşa. Da, nu contează că magazinul se cheamă cuburiroşii.ro, poate la un moment dat o să introducem şi cuburi verzi, să fim pregătiţi de pe acum.

Citeste mai mult