Am o prietenă (foarte descurcăreaţă şi perseverentă de altfel) care susţine că oricine poate să facă PR. Mereu ne contrazicem când ajungem la subiectul ăsta şi ea argumentează spunând că nu-i o muncă aşa grea şi se poate învăţa prin practică. Ce-i drept, se poate învăţa, dar nu oricine practică înseamnă că a învăţat. Mie îmi place să cred că majoritatea catastrofelor au un background educaţional nelegat de comunicare şi relaţii publice. Aşa îmi place mie să cred, nu zic că e adevărat.
Vă invit să vă luaţi inima în dinţi şi să urmăriţi prezentarea de mai jos. Vă zic de pe acum că vă trebuie multă răbdare. Cu Delia n-am nimic, însă de data asta s-a prezentat foarte prost la eveniment şi nu-mi stă în fire să trec cu vederea lucruri. Plus că e un argument foarte bun pentru a-mi susţine punctul de vedere exprimat mai sus.
Prezentarea De ce nu avem prezentare? Eu o singură dată am prins pe cineva mare fără o prezentare cât de scurtă. Bogdana tocmai venise de la Madrid cu o seară înainte şi pentru că n-a avut timp, a venit la BBC (eveniment DaAfaceri din 2008) fără prezentare. Totuşi a pornit o discuţie foarte interesantă şi interactivă. Dar e Bogdana.
Noi ăştia mai micii să ne rezumăm totuşi la chestii simple şi clasice cum ar fi o prezentare. Măcar aşa păstrezi un fir logic la ceea ce spui. În ultimele luni am scris la prezentări de mi s-a făcut rău. Dacă m-aş duce la un client şi i-aş zice „n-am venit cu o prezentare” cred că ar zice „bine, mulţumesc”.
Faceţi abstracţie de ăăă-uri şi pauze. Astea sunt cheap shots, hai să vedem concret ce e greşit şi mai ales ce ar fi putut învăţa într-o şcoală de comunicare.
Vocabularul şi fluenţa se corectează cu citit. Mult citit şi mai puţine seriale. Noi la Litere chiar citeam.
Când eşti în panel cu nişte oameni nu te apuci să spui că prezentarea ta îi ajută pe oameni iar celelalte prezentări nu. În general nu faci paralele cu alte prezentări (exceptând momentele în care te cheamă Dragoş Mănac sau Bobby Voicu sau Vlad Stan şi faci o glumă). Tu ai prezentarea ta şi aia e.
Ce n-a ştiut să spună Delia?
Că pentru a comunica ai nevoie de conţinut. Din păcate n-am auzit cuvântul ăsta de la ea.
Că e mai important să stârneşte buzz decât să vinzi albume. Buzz-ul îţi aduce notorietate şi implicit concerte dacă piesele tale sunt bune. Exemplul pe care vi l-am mai dat este cel al americanilor de la Greatful Dead care în anii ’70 erau singura formaţie care permitea înregistrări la concertele lor. Fanii făceau schimb de bootleguri şi aşa muzica lor ajungea la cât mai multă lume, deşi asta le-a afectat vânzările de discuri. Pentru aprofundare citiţi articolul lui Edward Boches sau chiar cartea.
Că artiştii se folosesc de pseudo evenimente pentru a crea conţinut.
Pe astea noi le-am învăţat la şcoală la nivel teoretic. E vorba de nişte termeni, de nişte mecanisme de gândire, de o anumită perspectivă din care priveşti lucrurile. Astea se învaţă stând câţiva ani pe băncile unei şcoli şi vorbind despre PR cu nişte oameni mai mult sau mai puţin pregătiţi. Nu intrăm în detalii, astea sunt chestii de bază.
Şi încă ceva: muzica e un produs. Cd-urile şi casetele sunt suporturi care nu se mai vând.
Păreri? Sugestii? Reclamaţii?
26 de comentarii. Leave new
Aaaa, iar truisme. Pacat de subiect
Ai dreptate, continutul este o problema la prezentarea asta dar nu neaparat pentru ca nu ar exista, ci pentru ca nu e pus in evidenta cum trebuie.
Din cauza asta cred ca nu e neaparat vorba despre cunostiintele de PR, ci mai mult e vorba despre retorica discursului (si in retorica nu s-a schimbat mai nimic de peste 2500 de ani).
Poate sunt subiectiv, dar pentru a face PR bine nu trebuie sa ai neaparat studii de PR. Iti sunt suficiente studii de… filosofie (de exemplu) + o documentare adecvata
Auci! Introducerea prea lunga…m-am plictisit…n-am avut rabdare sa mai ascult…prea multi de aaaaaaa dauneaza grav auzului 🙂
Mai bine venea cu o prezentare si tacea din gura. Sper ca nu si-a lua banii pe acele sfaturi pentru ca a expus niste generalitati pe care le stiam si eu. Daca dai like pe facebook e bine, trebuie sa fii excentric pentru a atrage atentia presei si altele. Am sesizat un tremur de placere in voce cand spunea de brand si social media. 🙂 e blonda si o iertam.
n-a luat bani, s-a inscris benevol in sesiunea de prezentari cu „oameni obisnuiti”. n-a solicitat-o nimeni sa prezinte…
@chesarion Studiile in PR iti sunt necesare ca sa nu consideri de fiecare data ca ai descoperit „roata”, desi face bine la incredere personala.
Cred ca si hoinaru ar fi acord cand zic ca la scoala se face si cursul de Retorica si Teoria Argumentarii…este foarte util dar nu suficient…Acea documentare adecvata de care aduci aminte poate sa includa si alte studii din domeniu: campanii de relatii publice, tehnici de redactare, comunicarea organizationala, teoria comunicarii, imagologie, relatia cu mass-media, curs foto, realizarea unui ziar, si muuulte altele care se fac la scoala 🙂
total de acord. am fost impotriva facultatii, dar am constatat ulterior ca m-a ajutat foarte mult macar pentru ca am fost intr-un anumit mediu.
Am tot studiat cazul Grateful Dead și, deși vremurile s-au schimbat de atunci,revin asupra lucrurilor de bază pe care trupa (și fanii lor) ne-au învățat. Mulțumesc pentru link-ul Boches, nu știam articolul!
oricine poa’ sa faca orice, cu exceptia consultantei – pe asta o pot face ‘decat’ consultantii.
da, si doctorii care dau consultatii.
@andrei: Simt ca suntem de acord :). Ce vroiam eu sa sustine este ca nu trebuie neaparat sa faci o facultate de specialitate pentru a face PR de calitate. Trebuie sa sti te documentezi si sa ai un anumit exercitiu al gandirii. Din cauza asta am dat si exemplul cu filosofia.
Mi-e frica de faptul ca retorica este mult mai importanta decat am putea crede daca luam in considerare ca tratatele de retorica mai mult decat „teoria argumentarii” – de obicei este vorba si de sesizarea situarii afective a auditoriului si de manipularea acestei situari. Argumentarea conteaza in genere foarte putin atunci cand „vorbesti pe limba auditoriului”. Desigur, pentru asta iti trebuiesc destule cunostiinte, dar nu trebuie neaparat sa fi facut o facultate in acest sens: este net, sunt biblioteci, sunt librarii etc.
Increderea mea e foarte scazuta in invatamantul superior de cand am aflat ca peste 90% dintre absolventii de liceu din mediul urban reusesc sa urmeze o facultate – si nu cred ca este din cauza ca avem o tara de genii, ci pentru ca avem un nivel scazut de specializare in facultati.
[…] Fiind în sala “Concepts”, am făcut cunoștință în cea de-a doua parte a zilei atât cu proiecte interesante cât și cu idei cu potențial prezentate mediocru; sau prost. Iar prezentările mi-au întărit convingerea că speakerul și modul în care este prezentat proiectul contează enorm. Dacă nu se poate răspunde fără ezitare la întrebările “De ce acesta și nu altul? Cui se adresează? Cum se monetizează?”, e sortit eșecului, indiferent de entuziasmul echipei de dezvoltare. Am văzut-o. A scris și hoinaru un articol pe tema asta. […]
ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă :))
UNU: Am stat două minute să ascult motivaţia pentru care fata asta nu are o prezentare. DOI: Nu ai cum să ghiceşti cum vor fi prezentările de după tine. TREI: De la trubaduri la discuri.
Eu n-aş fi ascultat-o, dar mi-a plăcut articolul tău, bine argumentat şi coerent.
n-am rezistat mai mult de 2 min. ăăăăă .. poate data viitoare.
Lipsa unei prezentari a fost cea mai mare greseala.
1. Nu se mai uita tot timpul in caietul ala (cu toate ca se vede clar ca nu s-a pregatit inainte).
2. Trecand prin materialul pe care urma sa il prezinte (atunci cand facea nebunia aia de ppt), ii era mai usor sa se exprime.
3. Trebuie tinut cont de stilurile cognitive. La facultate auzeam zilnic de ele si deja ma saturasem, dar mi-am dat seama cat de bune sunt in prezentari, mai ales ca omul intelege mult mai bine ceea ce vede.
Parerea mea este ca sunt foarte putin persoane in lumea asta care pot avea o prezentare fara ppt. Cu siguranta Delia nu se numara printre acele persoane.
Da! 100%corect. Nu poate face oricine PR. Si totusi toata lumea posesoare de blog, face. Dar in afara sa updateze diferite retele sociale… pauza. Singurul artist care are un PR bun este Inna. Atat. In rest, ce fac PR-ii… numai ei stiu.
Tu aici te straduiesti sa fii superior si rautacios, dar ceea ce zici e adevarat.
Interesant de observat cum de la inceput tot incearca in cel mai groaznic mod sa taraganeze niste lucruri foarte simple, sa le amplifice, sa le detalieze…e cam ce faceam noi in proiecte ca sa ajungem la limita de pagini.
In al doilea rand, bun, inteleg nu ai prezentare…dar poate ca ar fi bine sa nu accentuezi lucrul asta de 3 ori. Te gandesti la o idee mai altfel si incerci sa vorbesti despre ea, nu te apuci sa faci istorii. Si felul in care vorbeste cu publicul e ca si cum nu ar exista, sau e ca si cum ar incerca sa le explice ceva nemaiauzit! Pana la urma este o problema de experienta, despre cat de bine vorbesti in public si in ce stil comunici ce gandesti.
Foarte bun exemplu, oricat de deductibil de proasta ar parea prezentarea si bine argumentat.
Multumesc mult pentru exemplu. Aveam nevoie de un exemplu de prezentare exagerat de proasta pentru cursurile mele!
Cit despre termenul de PR… mi se pare total nepotrivit sa fie folosit in asociere cu individa asta. Mai potrivit ar fi restantiera la Comunicare. Cu conditia sa fi avut ocazia sa aiba restante.
„Asta înseamnă, realmente, să ai ce să promulgi.”
I lol’d. Then fell asleep.
mie nu-mi plac prezentarile. nici sa le fac, nici sa le citesc.
fata nu prea e ‘speaker’, dar se vede ca ii place :))
Am vazut-o la prezentarea de la Concepts. Sunt rau daca spun ca toate celelalte prezentari au fost mai bune decat ale ei?
Edit: acum am vazut ca filmul e exact de acolo. Now you know.
N-o sa ma repet ca a fost un discurs nereusit…stiu ce a zis pe la inceput, ca a repetat de n ori ca spera ca vom invata ceva si vom ramane cu ceva…despre ce a vorbit habar n-am..asa ca pt mine a sperat degeaba.
Nu a facut prezentare pt ca la liceeni n-a prins, pt ca nu vrea ca publicul sa fie distras de la ce are ea sa spuna..pai din cate stiu eu cam spui ce scrie acolo, cu adaugiri, completari… ideea e ca omu’ sa ramana cu ceva nu sa se uite la tine.
La un moment dat am invatat ca retinem 10% din ceea ce citim, 20% din ceea ce auzim, 30% din ceea ce vedem, 50% din ceea ce vedem si auzim in acelasi timp, 80% din ceea ce spunem, 90% din ceea ce spunem si facem in acelasi timp. Poate ca daca stia si ea asta inainte se mai gandea o data daca sa faca sau nu ppt-ul ala. Retinea si ea si cei din sala.
Doamne!
Frumos ca tipa, i-a compararat pe cei prezenti acolo cu niste liceeni :))
„Am observat atunci cand prezentam la un liceu, daca le puneam liceenilor in fata poze (prezentare), nu mai erau atenti la ce le ziceam..” Asta se refera la capacitatea lor de concentrare (elevilor) nu si a celor prezenti la Webstock. Verdict: FAIL
Asa da, bravo, ea le stia pe toate si ce vor face cei care ii vor urma in prezentare, cat si cum sa castige atentia cu aaaaa , nu stia ea oare ca o imagine pe care trebuia s-o aduca facea cat 1000 de aaaauri?