Am un prieten care de vreo 2 ani mă bate la cap cu o întrebare: “Băi, tu realizezi că în timp ce noi ne ducem la un concert Iris, ăia din SUA se duc la fel de liniştiţi şi casual la un concert Aerosmith?” Da, nu ne-am născut în locul potrivit. Nu suntem în miezul acţiunii, acolo unde se întâmplă toate lucrurile.

Corect, dacă eram în State, nu mai apăream la ApropoTV, apăream la The Tonight Show (ok, eu de fapt nu mai apăream nicăieri, dar faceţi un efort şi mergeţi pe ideea asta de scalabilitate).

În loc să vedem campania de promovare cu stenograme a trupei Vama, participam la flash-mob în Chicago cu BEP şi Oprah.

Acum vreo două luni vă povesteam de Lemonade Detroit. Zilele trecute a scris şi Edward Boches un post despre filmul lui Erik Proulx. Dar ştiţi care e diferenţa? Că el are şi un interviu cu fostul copywriter, actual regizor de filme motivaţionale, luat chiar în sediul Mullen din Boston. Lejer, de vară.