Internetics 2010 – o gală cu ştaif

Aseară ne-am îmbrăcat frumos (chiar şi Auraş) şi ne-am dus la Operă pentru Gala Internetics.

La 10 ani de Internetics s-a început cu premii pentru întreaga activitate: Orlando, Marius Ghenea, Fusu, Manafu etc. – Chuck Norişii online-ului românesc.

A urmat premierea cu Răzvani şi Dani prezentatori. Din fericire n-a mai fost ca anul trecut cu 100 de categorii necâştigătoare. Acum s-au citit întâi, rapid, necâştigătorii şi s-a trecut mai departe. Lista completă de câştigători o aveţi aici.

M-am bucurat să văd că Odyssey pleacă acasă cu 3 premii pentru „Concert la injectoare”, viralul pe care l-am lăudat şi eu la ApropoTV acum câteva săptămâni.

Dacă premiile pe sub-categorii le-au luat în mare cei de la Kinecto, Webstyler a luat aur la site-uri cu Fotbal adevărat şi la campanii cu Nae n-are aer. Kinecto a luat premii şi cu LG Infinia, şi cu Nestle, şi cu Avon Sun,  şi cu Tuborg Sound. Webstyler a câştigat cu Nae Pop, Fotbal Adevărat şi Nu e poveste. Cum s-ar zice, mai puţine campanii dar mai umanitare.

Aşa cum fotbalul e un sport în care joacă două echipe cu câte unsprezece jucători şi câştigă Germania, Internetics e un concurs de advertising online în care înscrie cine vrea şi câştigă Webstyler.

Kinecto meritau să câştige all the way, dar aşa cum mi s-a spus ulterior cu priviri părinteşti, trebuie să mai cresc până o să înţeleg că e pe bază de „cine trebuie”. Dar vorba aia, „pentru noi sunteţi campioni”. Felicitări Kinecto! (nu, n-am acţiuni la ei :p)

Mi-a plăcut faza cu „Best use of emotion in a technological environment”. Dacă nici ăsta nu era de ajuns se putea trece la „Best use of pixels on a 17″ monitor”, „Best use of best use” şi „Best use of letsmakeupsomenewprizessothatwebstylercanwinthiscompetition”.

În rest, campanii muncite şi mişto au fost şi Fotbal Adevarat, şi Nae Pop, dar cu nişte amendamente. Şi parcă ce-a făcut Kinecto a fost mai pe rezultate.

La Teacher’s Film Festival cel mai bun film a fost de la Propaganda. Jumate din filme erau mai bune.

Cea mai bună actriţă a fost Maria Olteanu, de la MB Drăgan. Autograf?

Premiul special al presei a mers la Romania je t’aime – Friends, care îl şi meritau.

O menţiune specială pentru BTL-ul care s-a ocupat de gală, dacă nu picau chestii pe scenă nu mai era la fel de fun 😀

La party am stat destul de puţin, am socializat cu lumea, a venit şi Ligia special ca să mă vadă (lăsaţi-mă să cred asta, bine?). L-am mai văzut şi eu pe Zăbavă, trăieşte.

Ca de fiecare dată când e bere moca, s-au înghesuit oamenii la frigidere. Şi după ce am dat mâna cu nişte directori de creaţie şi nişte oamenii din agenţii, am plecat acasă.

Să nu uit. Mulţumim clientului, mulţumim agenţiei, mulţumim clientului, mulţumim agenţiei, mulţumim clientului, mulţumim agenţiei, mulţumim clientului, mulţumim agenţiei, mulţumim clientului, mulţumim agenţiei.

PS: Serios acum, până la anul poate mai lucraţi la speechuri.

LE: A scris şi Auraş pe tema asta şi e foarte încântat de postul lui.