Aşa cum am anunţat, voi continua şi anul ăsta demersul de corectare a greşelilor mai mici sau mai mari pe care le facem. Nu că m-aş da mai deştept, ci pentru că stau mai mult cu nasul în dicţionar (fie că e DEXul sau DOOMul). În efortul zilnic de corectare a formei total greşite „vroiam”, am dat peste oponenţi care vin cu diferite argumente. E drept că limba română are o dinamică dictată de cei mulţi (şi proşti), e drept că fără să vorbim latina vulgară nu ajungeam aici, e drept că avem un talent strămoşesc în stricarea tuturor limbilor pământului.

Dar.

Sper să reuşesc să vă explic cât mai simplu: există în limba română două verbe – a vrea şi a voi. De la a vrea avem de exemplu substantivul „vrere”, de la a voi avem „voinţă”.

A vrea este un verb tranzitiv, conjugarea a II-a  (la fel ca a avea, a vedea, a cădea).
A voi este un verb tranzitiv, conjugarea a IV-a (la fel ca a citi, a fugi, a răci).

‘A vrea’ la imperfect are forma „vream„. Aşa cum ‘a avea’ are forma „aveam” (rădăcina e preluată de la modul indicativ prezent).

A voi la imperfect are forma „voiam„. Aşa cum ‘a citi’ are forma „citeam„. Nu zicem „citReam”, nu zicem „fugream”.

Din punct de vedere etimologic nu poate fi demonstrată provenienţa formei „vroiam”. Nu se încadrează în nicio normă de conjugare din limba română. E greşit din toate punctele de vedere iar existenţa lui într-un singur dicţionar (nu şi în DOOM, singurul document care are titlul de îndreptar al limbii române, DEX-ul fiind doar explicativ) nu îi conferă niciun fel de validare. Prin urmare, nu-l mai folosiţi 😀

PS: Next step este să iau un interviu unui profesor de la facultatea de Litere, un etimolog ceva. Nu mă opresc aici.

16 comentarii. Leave new

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Fill out this field
Fill out this field
Te rog să introduci o adresă de email validă.

Meniu