În primăvară, după PRbeta 2013, Oltea şi Cristina mi-au propus să repet experienţa şi la Workshopurile cu studenţi care au debutat în toamna anului trecut. Fiind destul de bine trecut prin sistemul de educaţie alternativă, m-am bucurat să pot pune umărul la informarea unor tineri ce urmează să lucreze în domeniul comunicării.
Au fost 5 oraşe, adică 5000 de kilometri în 7 săptămâni, în mare parte făcuţi cu avionul. M-am văzut în perioada asta mai des cu domnii de la securitate de pe Otopeni decât cu prietenii apropiaţi. Nici nu vreau să mă gândesc cum a fost pentru Cristina şi Oltea, care au făcut drumurile astea cu maşina, că mi-a fost mie greu cu trezit dimineaţa, aeroport, workshop, mâncat, dormit, aeroport, Bucureşti.
Prezentarea am construit-o aşa cum mi-aş fi dorit eu să aflu lucruri în perioada studenţiei, cu multe exemple din România şi mai puţine campanii cu bugete astronomice făcute de agenţii cool de peste ocean. Cred că mi-a ieşit partea asta, iar atunci când am dat exemple străine am încercat să le pun într-un anumit context legat de piaţa românească.
Mi-am propus să prezint lucrurile cât mai pragmatic şi cred că am reuşit, n-avem nevoie de nişte tineri care să viseze cai verzi pe pereţi şi eu nici nu sunt omul care să cosmetizeze aiurea situaţia. E drept că a contat mult şi materialul clientului, selecţia făcută de echipa PRbeta fiind destul de strictă. 75 de tineri care îşi doreau să înveţe lucruri noi, care au sorbit cu atenţie cuvintele trainerilor (am asistat printre picături şi la celelalte workshopuri) şi care, sper eu, au plecat cu o serie de informaţii utile.
Aşa cum le-am spus şi lor la începutul fiecărui workshop, e mai important că sunt preocupaţi de domeniu şi au o pasiune pentru comunicare decât faptul că au participat timp de 6 zile la întâlnirile cu mine, Monica, Victor, Dragoş, Alex şi Ştefan. N-ai cum să înveţi de toate într-o săptămână, dar poţi să pui nişte baze pe care să construieşti mai apoi. Şi tind să cred că studenţii PRbeta din acest an sunt pe drumul cel bun.
Cele 5 oraşe au reprezentat experienţe total diferite, o adevărată provocare pentru mine. Studenţii clujeni au fost cei mai creativi, pe cei din Oradea i-am simţit foarte atenţi şi implicaţi, Braşovul e foarte conectat la piaţa din Bucureşti. La Iaşi am dat peste o gaşcă dezinvoltă, iar la Timişoara a fost cel mai omogen grup. Toţi s-au descurcat foarte bine la proba practică, pe care am încercat să o duc cât mai aproape de nişte situaţii reale. Dacă Victor şi Ştefan i-au lăsat să se joace cu comunităţi sociale şi trupe rock, eu i-am pus să facă o campanie de comunicare pentru o bancă. O provocare mare chiar şi pentru oameni din agenţii consacrate. Plus că nu e deloc amuzant să faci comunicare pentru o bancă.
Am fost surprins să descopăr că multe echipe au venit cu nişte idei extrem de bune, mult peste ce mă aşteptam. Dacă ar fi participat la workshopuri cineva de la vreo bancă sigur ar fi strâns idei pentru vreo 2 ani. Ba chiar multe din aceste idei au fost extrem de asemănătoare cu ce s-a propus recent într-un pitch pentru o bancă din România, semn că studenţii PRbeta sunt extrem de aproape de cerinţele pieţei.
De-aici nu mai e decât un pas până la joburi în comunicare, sper ca toţi să reuşească să-l facă, mai ales că au primit informaţii extra şi de la oamenii de HR din Romtelecom. O parte a workshopurilor despre care s-a vorbit mai puţin, dar care a depăşit cu mult „momentul sponsorului”.
Mulţumesc Oltea şi Cristina pentru ocazie, după ultimul workshop mi-au mai venit 100 de idei în cap despre chestii pe care le-aş fi adăugat, asta în condiţiile în care oricum am fost tentat după fiecare workshop să pun exemple noi. Am învăţat o grămadă de lucruri în aceste 2 luni şi mi-am recăpătat entuziasmul. Şi pentru asta trebuie să le mulţumesc celor 75 de participanţi.
