Zilele trecute am întrebat pe Facebook dacă vrea cineva să afle chestii de la reprezentanţii Netflix. M-am întâlnit marţi cu Kirsty Price, noul EMEA PR Manager al companiei. La fel ca la întâlnirea de acum jumătate de an, a fost o discuţie relaxată despre cum văd românii serviciul şi cum văd reprezentanţii Netflix piaţa din România. Am încercat să abordez cât mai multe dintre subiectele pe care le-au propus comentatorii de pe Facebook şi să-mi satisfac câteva curiozităţi. Găsiţi mai jos un mix între ceea ce am aflat direct de la sursă şi ce am dedus eu din conversaţie. Nu sunt citate pentru că nu am înregistrat nimic, doar am notat ideile principale.

despre problema mea cu algoritmul. Am întrebat de ce nu împing mai mult serialele importante, în care se investesc zeci sau sute de milioane de euro. Răspunsul a fost că Netflix este “a product company”, aşa că totul este bazat pe deciziile consumatorilor. Din motivul ăsta vor să lase algoritmul să-şi facă treaba astfel încât toată lumea să fie happy. Algoritmul este perfectibil, dar învaţă non stop pe baza preferinţelor a milioane de oameni, aşa că devine din ce în ce mai bun.  În continuare nu ştiu ce soluţie ar fi pentru informaţiile pe care algoritmul nu le poate afla. De-asta se bazează şi ei foarte mult pe word of mouth (de aici şi întâlnirile cu presă/bloggeri).

despre taggers. Există nişte persoane care sunt plătite să se uite la filme şi seriale. Yes, există acest job, se cheamă taggers. Oamenii trebuie ca la final să pună taguri pentru filme, în funcţie de cum li s-a părut lor. Pe baza muncii lor învaţă algoritmul unde să sugereze anumite filme.

despre cât content e disponibil. Sincer să fiu mă oboseşte subiectul deja, dar l-am abordat pentru că s-a plâns mai multă lume. Răspunsul oficial este că România e o piaţă importantă pentru Netflix, aşa că de la lansare au triplat conţinutul licenţiat aici. Eu în continuare nu pricep cum poţi spune că nu ai ce să vezi pe Netflix. Mie mi s-a aglomerat super mult watchlistul şi am o grămadă de seriale neterminate pentru că apar prea multe chestii noi. Plus că ni se tot dă exemplu contentul din SUA, dar unele showuri disponibile în RO nu sunt available şi pe Netflix US pentru că acolo au drepturi Hulu, Amazon sau HBO GO pe anumite showuri. Win some, lose some.

despre ce urmează să apară. Netflix investeşte 8 miliarde de dolari anul ăsta în content, în 2017 au investit 6,3 miliarde de dolari. Au 800 de showuri originale pe ţeavă. Sunt o mulţime de chestii mişto care vor fi lansate în curând.

despre alte tipuri de conţinut. Focusul este pe scripted content. Nu reality showuri, nu live content (au o durată de viaţă prea scurtă), nu alte chestii. Seriale, documentare, abia apoi filme şi cam atât. Şi e super logic dacă stai să te gândeşti. Vrei ca omul să se uite 10-20-40 de ore la aceeaşi poveste pe care să o construieşti cu 40-50-70 de milioane de euro, nu să dai 60 de milioane pe o chestie de 2 ore. 

despre cum aleg un show pe care să-l producă. În momentul ăsta sunt deschişi la absolut orice poveste care are potenţial să se răspândească pe cât mai multe pieţe. Au şi anumite showuri pe care le pregătesc pentru o anumită ţară şi care ajung să explodeze la nivel internaţional. Dark era gândit să atragă publicul german şi a ajuns să aibă cifre excelente în ţări din America de Sud. Narcos era pentru ţările din America de Sud + SUA şi a devenit senzaţia principală, probabil motorul #2 după House of Cards. First Team: Juventus a fost creat pentru italieni, dar a prins foarte bine în multe ţări din Europa. Şi încă o chestie importantă, căutările astea durează. În Germania a durat 5 ani până au venit cu ceva dedicat pentru piaţa de acolo. E posibil să se lucreze chiar acum la un show cu şi despre România şi să-l vedem abia peste 1-2-3 ani.

despre filme şi seriale româneşti. Câtă vreme nu vor avea ceva bun de export, probabil că nu vor cumpăra nimic. Din păcate, noi nu gândim global problema. Nu prea are sens să dai nişte zeci de mii de euro pe un produs pe care vor să-l vadă doar câteva mii de oameni. Ştiu că plânge lumea după filme româneşti la fel cum plângeau şi după Discovery când a ieşit din grila RDS. Pe Facebook toată lumea caută film românesc, iar în săli sunt 3000 de oameni cu chiu, cu vai. Şi nici nu cred că vom vedea prea curând vechituri gen Liceenii, Extemporal la dirigenţie şi ce alte filme mai vor câţiva nostalgici să aibă la un click distanţă. E un business, iar din punct de vedere economic nu merită să dai banii pe licenţe (plus că unele chiar nu sunt disponibile, fiind pe alte platforme).

despre centralizarea operaţiunilor. Au biroul din Amsterdam care are deja 150 de angajaţi şi au cam 100 de posturi deschise (în caz că vreţi să vă mutaţi la Amsterdam şi să găsiţi un job mişto). Nu va exista prea curând un birou la Bucureşti, sau la Budapesta, sau oriunde prin Europa, exceptând câteva oraşe în care au nevoie de birou pentru a ţine legătura cu companiile de producţie.

despre profile pollution. Cu ocazia asta am aflat un termen nou. Cică atunci când cineva intră de profilul tău şi se uită la chestii îţi strică algoritmul pentru că adaugă automat seriale de fete pe care tu nu vrei să le vezi în mod normal. Se cheamă profile pollution. 

despre seriale la zi şi întârzieri. Serialele şi filmele Netflix apar concomitent în toate ţările. Restul de seriale apar cu delay din diferite motive. Fie nu sunt gata titrările, fie (de cele mai multe ori) e altcineva care deţine drepturile pentru o anumită perioadă de timp în anumite zone. Să zicem că Netflix vrea să difuzeze sezonul 7 din Suits în Europa. Doar că e o televiziune din Germania care are drepturile exclusive timp de 6 luni. Abia după ce expiră acel deal va putea Netflix să dea peste tot pentru că nu prea merg pe ideea de “hai să spargem în cât mai multe ţări lansările astea” din câte am observat eu.

despre titrări în italiană şi franceză. Aici e simplu, m-a întrebat cineva de ce nu sunt mai multe limbi disponibile din România (şi vice-versa). Pentru că pur şi simplu nu are sens. Nu ştiu cum se descurcă românii din străinătate, dar noi sigur nu vom vedea alte limbi din ţări îndepărtate pentru că ideea de bază e ca totul să fie cât mai simplu, nu să alegi din zeci de limbi disponibile.

Cam astea ar fi, sper că am răspuns la cele mai multe curiozităţi. N-am întrebat lucruri de genul “când se lansează serialul X” pentru că n-am văzut până acum vreun reprezentant Netflix umblând cu un excel uriaş în care să se poată uita la fiecare show în parte. 

Imaginea de mai sus e de pe pagina de Facebook Netflix România, unde cineva face o treabă excelentă. E o resursă foarte bună de fun pagina respectivă.