Vineri m-am întors de la Timişoara şi am nimerit în mijlocul unei ore de vârf pe aeroportul Otopeni. Nu mai puţin de 16 avioane au aterizat în decurs de câteva zeci de minute, ceea ce a produs un haos general. Numai din Timişoara erau 2 curse, un Tarom şi un Ryan Air, programate la aceeaşi oră. Aşa că în zona de bonuri pentru taxi era o coadă de câteva zeci de persoane. Nu exagerez cu nimic, cred că erau peste 50 de persoane la coadă.

Situaţia mi-a adus aminte de cea de acum 3 ani, când am aterizat pe la 4:45 şi am găsit cu greu un taxi, după o coadă de vreo 15-20 de persoane, mort de somn, am reuşit să găsesc o maşină care să considere că cei 35 de lei ai mei sunt suficient de buni pentru un drum de 15 km. Oricum n-aveam altă soluţie, chiar şi puţinele maşini cu 3,5 lei/km dispăruseră, autobuzul nu circula la ora aia şi nici n-aveam cum să sun un prieten. M-am simţit blocat în Otopeni, la câţiva kilometri de casă, un sentiment super frustrant. De-atunci mi-am promis că o să merg să iau de la aeroport orice prieten care mă solicită, chiar şi orice duşman, că nimeni nu merită să treacă prin situaţia asta (şi am mai decis că nu mai aleg zboruri care să ajungă aşa târziu, dar asta e altă poveste).

O vreme mi-am rugat prietenii să vină să mă ia, indiferent dacă zborul era mai scurt sau mai lung, pur şi simplu nu voiam să stau cu incertitudinea aia nasoală. Ulterior lucrurile s-au mai relaxat puţin, însă văd că ne-am întors în timp.

UBER n-am găsit vinerea trecută (erau sute de oameni care aşteptau la sosiri), intrarea în parcare era total blocată, aşa că eram foarte aproape să-mi sun un prieten. Până la urmă n-a mai fost nevoie, am dat de nişte colegi de conferinţă (şi de suferinţă, în momentul ăla), care au prins un UBER. Chiar şi aşa tot m-am umplut de spume când am aflat că sunt companii de taxi care s-au retras de pe aeroport.

Iar sunt jocuri de culise pe timpul şi nervii clienţilor. Aş adăuga că şi pe banii lor, că scăderea concurenţei nu duce la nimic bun. UBER a introdus recent o taxă în plus pentru drumurile de peste 15 km, adică fix pentru aeroport, unde cred că se fac cele mai multe curse lungi. Nu sunt bani mulţi, eu am dat 5 lei în plus la o cursă de 30. Practic, vorbim de 3 lei/km după ce se trece de 15 km, ceea ce s-ar justifica pentru toate drumurile în afara oraşului exceptând aeroportul. E o taxă de “mă întorc pe gol” care nu se aplică de cele mai multe ori pe Otopeni, la cât de aglomerată a devenit situaţia acolo.

Până prin 2050, când o să avem (probabil!) metrou la Otopeni, nu ne rămâne decât să baletăm printre taximetrişti, UBER şi alte variante ajutătoare pentru aeroport.