Duminică seară a avut loc finala Cupei Libertadores, echivalentul sud-american al Champions League. La ei se joacă în sistem tur-retur, iar duminică a avut loc returul pe Santiago Bernabeu din Madrid. De ce tocmai acolo? Pentru că echipele calificate în finală au fost marile rivale din Argentina, Boca Juniors şi River Plate. Aproape la fiecare meci dintre cele două au loc ciocniri între suporteri, sunt atacate autocarele celor două echipe şi, în general, se lasă cu scandal mare.

Aşa a fost şi la returul programat iniţial pe 25 noiembrie, când autocarul celor de la Boca Juniors a fost atacat cu pietre de suporterii rivali. Câţiva jucători s-au ales cu tăieturi nasoale la mâini, şoferul autocarului a leşinat, s-a declanşat un haos general cu bătăi de stradă. Boca Juniors a cerut să câştige meciul la masa verde (ceea ce le-ar fi adus cupa), însă până la urmă s-a decis ca meciul să se joace pe teren neutru. Unde au găsit un teren suficient de neutru? Tocmai în Spania, la Madrid.

Fanii au avut la dispoziţie mai puţin de 2 săptămâni să-şi cumpere bilete pentru a asista la marea finală, meciul care pornea de la 2-2 în tur. M-am uitat pe preţurile biletelor, cam 1100 de euro e cel mai ieftin bilet din Buenos Aires până în Madrid. Au fost cam 10.000 de suporteri argentinieni pe Santiago Bernabeu, restul fiind spanioli, invitaţi etc. Cam 1 milion de euro cheltuiţi numai pentru transport, plus cât s-o fi dat şi pentru cazare şi restul. Profitabilă afacere, cred şi eu că n-a fost de acord nimeni să se încheie la masa verde finala.

Însă toate eforturile astea nu mi s-ar fi părut inutile dacă nu vedeam meciul. Am fost foarte curios care e nivelul pentru acest Superclasico, cea mai mare rivalitate din fotbalul sud-american. 

După primele 20 de minute mă întrebam de ce naiba ar plăti cineva mii de euro ca să vadă live un asemenea meci. Ceva mai haotic n-am văzut în viaţa mea. Trecând peste faptul că sud-americanii dau la poartă efectiv din orice poziţie, chestie pe care o ştiam dinainte (de-asta e şi considerat spectaculos fotbalul lor), nu există niciun fel de disciplină tactică. 

Practic, singura indicaţie de joc a antrenorilor pare să fie “da, deci trebuie să vă duceţi spre poarta adversă şi să daţi gol”. Apărările sunt jenante în multe momente, iar intrările cu talpa ridicată sunt ceva obişnuit. Nu-mi dau seama dacă aşa e mereu sau a fost vorba doar de presiunea din acest meci.

Sigur, se aleargă mult, mai toţi jucătorii aveau crampe nasoale când s-a intrat în prelungiri, dar, cum ar zice Cornel Dinu, terenul de fotbal nu e pistă de atletism. Trebuie să mai alergi şi cu cap.

Dacă aveţi răbdare, vă puteţi uita la rezumatul meciului (care mi se pare la fel de haotic precum a fost meciul).

Cert e că a câştigat River Plate cu 3-1 după două goluri în prelungiri, eu am sperat că se va ajunge la penalty-uri şi va câştiga Boca. Iar după meci argentinienii s-au întors la activitatea principală legată de fotbal: bătăile cu poliţia pe străzile din Buenos Aires.

Featured foto via