Casual stuff

IN Casual stuff

Citind articolul ăsta al lui Vali mi-am adus aminte de nişte comentarii de pe net, cu oameni care întrebau îmbufnat „ce tot merge atâta lume la mare? ce vă trebuie concediu? n-aţi avut 2 luni de concediu în lockdown?”. 

Prima oară când am citit chestia asta am crezut că sunt la camera ascunsă. Nu, serios. Concediu? Îmi pare rău pentru cei care au stat degeaba 2 luni, cât a fost lockdown, pentru că cel mai probabil n-au produs prea mulţi bani. Dacă sunt salariaţi şi le-a venit banul la fel ca la început, ar trebui să aibă aceleaşi motive de îngrijorare, că salariile alea nu se plătesc din stat degeaba şi a fost vorba doar de bunăvoinţa angajatorului. Citeşte tot articolul

IN Casual stuff

Vă deranjează că umblă printre noi oameni infectaţi cu COVID-19 şi că statul n-are ce să le facă? Vă îngrijorează situaţia asta? Poate ar fi un moment bun să faceţi puţină educaţie cu oamenii din jur în legătură cu legile şi responsabilitatea Parlamentului.

În ultimele 4 luni am auzit de prea multe ori „nu e constituţional” sau „nu ne permite legea” sau „aşa este legea”. Pe cazuri de tipul „nu putem impune unor oameni să stea în carantină” sau chiar „nu le putem impune unor bolnavi confirmaţi cu un virus extrem de contagios, care a dus la o pandemie, să rămână în spital, sub monitorizare specializată”. Citeşte tot articolul

IN Casual stuff

E o jumătate de miracol! Lucrările la pasajul Ciurel sunt aproape de finalizare, ceea ce înseamnă că s-au închis circulaţia cu dublu sens de pe Splaiul Independenţei. Dacă ştiţi cât de cât zona Grozăveşti, nu e nicio surpriză că aia era singura bucată din splai în care se circula cu dublu sens pe malul drept al Dâmboviţei. Aşa era dintotdeauna, pentru că în partea cealaltă Splaiul se oprea în ştrandul Crângaşi. 

Când s-a început munca la Pasajul Ciurel, unul dintre obiective era ăsta: să normalizeze lucrurile acolo, să reducă numărul de accidente (am văzut câteva foarte nasoale acolo de-a lungul timpului din cauză că sensul dinspre Ciurel spre Grozăveşti ocupa 2 benzi, în timp ce a 3-a bandă era ocupată de celălalt sens) şi să fluidizeze traficul. Alte obiective ţineau de „autostrada suspendată” până la A1, care momentan nu se mai face. Citeşte tot articolul

IN Casual stuff

Am descoperit zilele trecute* un album foto super mişto, cu fotografii din Bucureştiul de la sfârşitul anilor ’90. Sunt nişte imagini din ’95, ’98 şi 2001, o perioadă de tristă amintire pentru oraşul ăsta.

Mi-au revenit o grămadă de amintiri, cu Lipscani-ul în ruină, cu toate consignaţiile pe la care mă plimba tata când voia să vândă vreun aparat foto (ca să facă rost de bani, că erau vremuri grele). Citeşte tot articolul

IN Casual stuff

A apărut recent o ştire conform căreia Depoul Victoria nu va intra în patrimoniul STB, aşa cum se discutase la un moment dat. Prefectura a contestat decizia Consiliului General al Municipiului Bucureşti, astfel că totul s-a blocat, urmând să ajungă în instanţă.

Miza e un teren de 35.000 de metri pătraţi, aflat fix în spatele clădirii Guvernului. Cel mai probabil, Primăria voia să treacă acel teren în posesia STB, după care STB ar fi constatat că nu are aşa mare nevoie de acel depou şi că poate să-l reducă la jumate sau să-l desfiinţeze de tot, caz în care terenul putea fi vândut. Pe ce sume? Probabil că pe sumele corecte, pentru nişte băieţi care aveau pregătit un complex rezidenţial acolo. Vorbim de un teren care valorează aproximativ 70 de milioane de euro. Citeşte tot articolul

IN Casual stuff

Eu nu comand atât de mult de pe Glovo, dar am nişte prieteni care m-au anunţat despre apariţia Glovo Prime. E un abonament premium de la Glovo, care permite livrări gratuite nelimitat, pentru doar 30 de lei pe lună. 

Oferta e valabilă pentru comenzile de mâncare de peste 45 de lei şi pentru cumpărăturile din supermarket de peste 150 de lei. Nu e disponibil abonamentul Prime pentru toate restaurantele şi magazinele de pe Glovo, dar presupun că uşor-uşor vor intra tot mai multe în program. Citeşte tot articolul

IN Casual stuff

Cred că anul trecut a început Dorna să se joace cu ambalajul sticlelor, le-au schimbat forma, dopul (oribil noile dopuri) şi au ajuns în punctul în care sticla de apă plată era foarte uşor de confundat cu cea de apă carbogazoasă.

Efectiv erau de un verde apropiat, unul mai închis, altul mai deschis, cu nişte diferenţe greu de sesizat. Şi, dintr-o dată, o chestie extrem de simplă precum alegerea apei a devenit complicată. Mereu aveam dubii dacă văd bine la raft. E plată? E cu bule? Eh, şi nu e genul de chestie la care vreau să mă gândesc, serios. Citeşte tot articolul

IN Casual stuff

Dacă sunteţi din „Generaţia cu cheia la gât”, sigur aţi prins desenele Viaţa cu Louie pe Fox Kids. Dacă nu le-aţi văzut, sigur le găsiţi pe Youtube, sunt 39 de episoade excelente, care au luat inclusiv premii Emmy.

Pe scurt, e vorba de copilăria comediantului Louie Anderson, care povesteşte cu mult umor despre viaţa în statul Wisconsin. Interesant e că Louie Anderson (cel adevărat) este din Minnesota de fapt, iar lacul Winnibigoshish, care apare într-unul din episoade, este tot în Minnesota (din St. Paul, chiar, oraşul care face parte acum din Minneapolis). Citeşte tot articolul

Meniu