Reluare

question_answer0
IN Casual stuff, Web

Ati observat ca atunci cand se intampla ceva important, blogosfera actioneaza exact ca site-urile de stiri? Imediat dupa ce apare stirea oficiala pac-pac toata lumea o da pe blog. Ce ma deranjeaza nu e ca citesc de 20 de ori „Razvan Matasel pleaca de la Leo” ci pur si simplu ideea ca autorul nu vine cu nimic nou. Sunt zeci de stiri seci puse „sa fie”, „sa afle si cititorii mei”. Chiar nu observa nimeni ca in general blogurile importante sunt citite de toata lumea?

Repetam obsesiv acelasi content in loc sa scriem un rand de la noi.

De mult ma ardeau degetele sa tastez randurile astea referitoare la motociclisti, biciclisti si toti oamenii care se plimba pe mai putin de 4 roti prin oras. (de fapt si atv-istii ca si aia sunt la fel).

Cica Valtec Romania sustine campania „Respect in trafic”, o initiativa a motociclistilor din .ro. Pro Bikers Club organizeaza si un festival or something. Foarte nasol pentru ca eu URASC toti motociclistii din Romania. Pentru ca indiferent de experienta, motor si conditii meteo motociclistii se baga de-am boulea (sunt un finutz, stiu) in fata ta, langa tine etc. In general fac tot posibilul sa te incurce si sa-ti faca nervi. Asta daca nu fac zgomot noaptea cu motoarele. Asta daca nu se infiltreaza la stop printre masini claxonand sa le faci loc sa treaca cu trotinetele.

Ce inseamna pentru ei „Respect in trafic”? Cam ce inseamna pentru femei „vreau sa fim egali”. Exact asta e problema. Motociclistii sunt femeile societatii auto (nu pun la indoiala masculinitatea ci fac o paralela intre pozitia ocupata).

Moare un sofer de autoturism – „asta e, se intampla zilnic”. Moare un motociclist – „tragedie”. Ah, deci voi sunteti mai speciali, sau ce?

Noi avem 2 roti doar, si cu toate astea cerem sa fim respectati. Considerati-ne egali. Vrem drepturi egale cu cele ale autoturismelor. Vrem pompe speciale la benzinarii si banda separata pe autostrada. (din pacate, atat timp cat nu veti avea si aceleasi indatoriri in trafic, nu va exista respect).

Pe scurt: n-o sa existe respect pentru ca trebuie sa vina din partea celor mici mai intai.

Cat despre cei 1-2% care au bun simt, v-am fi recunoscatori daca n-ati mai solidariza cu toti tembelii de pe lume.

IN Romanica noastra

Ne plac vinurile frantzuzesti. Ne plac pastele si pizza, ne plac masinile nemtesti si telefoanele suedeze si adoram sa ardem gazul rusilor. Ne uitam la meciuri din campionatul Angliei la LCDurile noastre japoneze cu o bere nemteasca langa noi, imbracati in haine aduse de la Milano. Ne facem vacantele in Spania sau Grecia si visam sa ajungem in State.

Din 4 in 4 ani urla romanismul din noi la realizarile sportivilor care aduc medalii. Doar atunci ne bucuram ca suntem romani, doar atunci apartinem unui teritoriu, pe care in restul timpului il detestam cu aceeasi intensitate cu care tipam imnul la decernarea medaliilor. Daca esueaza, sau daca ne plictisim de ei, ii trimitem inapoi in anonimat asteptand ca, peste 4 ani sa revina mai puternici in competitie pentru ca ne da ocazia sa le savuram victoriile ca si cum ar fi ale noastre.

IN All Sports, Casual stuff

de putin fotbal, am hotarat ca nu trebuie sa-mi aglomerez blogul cu tot felu de chestii football-related care le plictisesc pe fete si ii contrariaza pe baieti. Asa ca am pus un template dragutz, am facut un subdomeniu si un favicon si a iesit Un blog pe un teren de fotbal, blog de analiza tactica si prostii de genu asta. Adica nu e pentru doamne 😛 Cine vrea sa-si dea o parere cat de cat avizata in legatura cu fotbalul in general este invitat sa ma contacteze. Momentan o sa scriu eu si Cata

Fotbal

IN Casual stuff, Caterinci

S-au lansat punctele alea ecologice de unde iti poti inchiria o bicicleta. Old stuff, stiu. Eram foarte curios sa vad cum functioneaza o chestie de genu asta. Am cautat centrul de inchiriere de pe strada Edgar Quinet si l-am gasit.

Biciclete Biciclete

E in curtea Universitatii si merge foarte bine dupa cum se poate observa.

IN Caterinci

Parcare

… categoria avansati. Nu multi ar reusi o asa parcare de maestru. Nota de plecare foarte mare :))

Ciudat e ca e o masina de barbat (un Ford Mondeo) si o parcare de femeie 😛

IN Casual stuff

Momentan e foarte ok prin Bucuresti. Traficu lejer si locuri de parcare cat de cat. Totusi e ceva politie si se sta cat de cat la stop. Destul timp cat sa scrii o jumatate de post pe blog, sa vizitezi un gsp si sa verifici mailu 😛

In advertisingul romanesc se petrec niste chestii. Tot felu de miscari de rotatie. Am observat ca a devenit un trend pentru oamenii de valoare sa plece fiecare pe drumul lui. Sa luam un trecut mai recent. Intai a plecat Naumovici si si-a facut shop de creatie. Pe urma a plecat Craita Coman. Pe urma a plecat Catalin Rusu. Acum, Matasel.

Probabil imi scapa nume. Probabil sunt mai multi. Acum ceva timp, Bogdana Butnar povestea despre o tentativa esuata de antreprenoriat (din cate imi amintesc nu era ad-related).

De ce sunt oamenii atat de disperati sa devina proprii lor sefi? De ce sa te lansezi intr-un business pe care nu esti sigur ca il poti duce la capat? Nu sunt adeptul metodei „play it safe”  dar nu pricep motivele. Refuz sa cred ca oamenii de mai sus au plecat pentru bani mai multi. Si daca nu pentru bani, pentru ce?  De ce sa iti faci o agentie in care sa nu contezi in festivaluri cand poti foarte bine sa ramai intr-o agentie mare? Si sa zicem ca nu mai conteaza premiile… dar restul? Din nou.. refuz sa cred ca la 30 de ani iti deschizi un business pentru ca vrei sa dictezi regulile jocului. Din contra, ca antreprenor esti tot mai legat de propriul tau business. Timpul liber e mai limitat.

Spunea Craita Coman intr-un interviu ca nu trebuie sa ne facem toti directori de creatie. Merg pe aceeasi idee si spun ca nu trebuie ca toti marii oameni din agentii sa devina Ogilvy sau Leo Burnett.  Poate vor lucruri mai bune. Ok, nu le place publicitatea de la ora actuala. Dar in conditiile unei noi agentii oamenii sunt aceeasi. Nu vor rasari din pamant minti stralucite care sa faca reclame geniale. Si daca nu poate fi vorba despre faima, libertate, pozitie ne intoarcem la bani. Parca nu-i vad in rolul Avarului pe niciunul din cei mai sus amintiti asa ca ma intreb… de ce sa incepi un business mic cand poti lucra intr-o agentie mare fara atributii de manager?

Iar partea cu „am simtit ca pot mai mult, am vrut sa vad daca ma descurc si pe drumul asta” n-o iau de buna. Pentru ca in primul rand e un adevarat trend, nu o dorinta ascunsa a unei personalitati indraznete, si in al doilea rand pentru ca acel „mai mult” nu ma duce decat la bani. Mi-as dori sa ma insel.

IN All Sports, Caterinci

Dupa ce la fotbal am vazut ca e foarte simplu sa antrenezi un campion aici si aici, se pare ca in gimnastica lucrurile stau la fel.

Nicolae Forminte ne povesteste cam cum a stat treaba cu Nadia :

– Pe Nadia el (Bela Karoly) a antrenat-o.
– Ştiţi ceva? Am eu o vorbă: pe Nadia o antrena şi nea Ion de la poartă. Nadia e genul rar de gimnastă căreia îi spuneai rău şi ea făcea bine. Hai să fim serioşi!

Sa fim seriosi deci. Urmeaza sa aflam ca Steaua castiga Cupa Campionilor si daca era antrenata de stra-stra-stra-bunicu lu Ioanitoaia si Generatia de Aur era de Aur si daca era antrenata de Hagi 😛

IN Casual stuff, Web

Urmand exemplul ziarelor, bloggerii cu nume si trafic incep tot mai des sa ceara feedback sau sa porneasca debate-uri. E foarte ok pana la momentul in care incepi sa pui intrebari gen „si.. voua ce fel de masline va plac?” sau.. „si… voi cand mancati cascaval pane?”.

Ah, ai o chestie interesanta care starneste singura un debate.. e ok (de exemplu aici ) dar nu mai scrie posturi care isi aveau locu pe twitter cu o intrebare la sfarsit ca n-are niciun sens. In plus, daca am ceva de zis n-o sa-mi fie rusine sa tastez..

Nevoia asta de interactiune imi suna a socializare fortata… Voi ce parere aveti? 😛

Meniu