Am ajuns în ultima perioadă la câteva spectacole pe care le așteptam de mult, așa că o să încerc să le grupez. De data asta am două recomandări de la Teatrul ACT.
Rosto – a fost invitat anul ăsta la FITS, dar nici nu mi-am făcut mari speranțe să-l văd atunci. A prins bilete Antonia și am ajuns în stagiunea asta. Rosto este parte dintr-un demers inițiat de Marcel Iureș și Alexandru Dabija pentru popularizarea unor texte clasice românești (sau readucerea în prim plan, dacă vreți). E un proiect mai amplu susținut de Raiffeisen Bank prin care au ieșit la lumină mai multe dramatizări ale unor texte de Ion Creangă (Moș Nichifor, Absolut!, N-ai tu treabă!) și dramatizarea făcută de Cătălin Ștefănescu după Moromeții – Păi, despre ce vorbim noi aici, domnule?
Rosto are la bază mai multe schițe ale lui Caragiale legate între ele de Alexandru Dabija și jucate de Marcel Iureș, Dan Rădulescu și Ionuț Toader. Teoretic e o satiră legată de metehnele vechi ale învățământului, dar practic e mai actual decât oricând. Pe de-o parte râzi, pe de altă parte te oprești și îți dai seama că nu prea ai motive să te amuzi, că lucrurile intră în categoria ”trist, dar adevărat”. Dan Rădulescu se descurcă perfect lângă domnul Iureș, iar Ionuț Toader a fost o surpriză plăcută pentru mine. Citeşte tot articolul
