Category

De soi

După 18 ani la McDonald’s

1

Acum câteva săptămâni o colegă de generală a postat poza asta din 1999 pe Facebook şi a dat tag întregii clase. S-a umplut internetul de like-uri, ne-am adus aminte de tâmpeniile pe care le făceam, am mers mai departe.

A doua zi dimineaţă mă trezesc la birou cu acest mesaj şi cu poza printată într-o cutie de Happy Meal. Moment în care am trecut conversaţia pe grupul privat pe care îl avem cu toată clasa şi au început dezbaterile. McDonald’s Iuliu Maniu sau Virtuţii? 70 de comentarii mai târziu, nu aveam nicio concluzie, deşi s-au adus argumente solide precum screenshoturi din Google Maps şi analiză amănunţită a elementelor de decor. Fiecare îşi amintea altceva.

Citeste mai mult

BMW i3: Electricele schimbă totul

20

Sunt în căutarea unei noi maşini de ceva timp. Am testat ceva, am nişte opinii, o să revin curând cu ele pe blog. Cumva în afara concursului, am primit de la BMW un i3, maşina lor full electric cu ocazia Festivalului Enescu, la care ei sunt parteneri de câţiva ani. Am mers cu i3-ul la concerte, am luat şi un interviu unuia dintre artiştii care au fost pe scenă, o experienţă completă. 

Eu am condus versiunea din 2017, cea cu nume de cod BEV 94 Ah. Adică 170 de CP şi baterie de 33 kWh. Modelul mai vechi, fabricat din 2013, avea o autonomie mult mai mică. În 2-3 ani aproape că s-a dublat autonomia.

Ultima oară când am mers cu o electrică era 2011 şi maşinile pe baterii aveau dimensiunile unei cutii de chibrituri şi autonomia unui singur băţ. Anul trecut mă întrebam dacă n-ar fi cazul să mai aştept cu schimbarea Hoimobilului pentru o electrică, iar săptămâna cu i3 m-a pus şi mai tare pe gânduri. N-aş fi crezut că voi fi atât de impresionat, dar electricele chiar schimbă cu totul modul în care ne raportăm la maşini. 

În primul rând, suntem mai aproape de soluţia electrică pentru mase decât ne dăm seama. Noua generaţie de BMW i3 are o autonomie reală de 200 de km, anunţată de constructorul german pe lângă autonomia ideală, care ajunge până la 312 de km. Echipa Automarket a atins consumul ăla perfect rulând foarte încet şi având aerul condiţionat oprit de tot. Deci se poate ajunge chiar până la 300 de km dacă te străduieşti mult de tot.

Citeste mai mult

Interviu: Simona Voicescu, Asociaţia Necuvinte – “Blamul social este mult mai puternic decât orice fel de legislație”

1

Odată cu creşterea numărului de poveşti pe hashtagul #metoo, au apărut şi voci care susţin că multe femei exagerează şi că nu orice glumă e hărţuire. Pentru că am vrut să lămuresc chestia asta şi să aflu totodată care e încadrarea legală a hărţuirii şi ce pot face victimele în astfel de cazuri, am vorbit cu cineva care activează în domeniu.

Simona Voicescu este preşedintele Asociaţiei Necuvinte, un ONG care luptă împotriva violenţei domestice. A întâlnit şi ajutat femei care erau în situaţii de-a dreptul înfiorătoare de-a lungul timpului. Şi este una dintre cele mai bătăioase femei pe care le-am cunoscut. 

Citeste mai mult

Prea multă lume vrea să afle secrete şi scurtături

14

Am urmărit articolele post-Webstock. Cei mai mulţi oameni care au fost la panelul de blogging şi au scris erau uşor nemulţumiţi că niciunul dintre speakeri nu şi-a divulgat secretele. “Normal, nu sunt fraieri să le zică şi altora”.

Treaba asta cu “cei mari nu ne spun secretele de teama concurenţei” e doar un alibi pentru insuccesul personal. În primul rând se pleacă de la ideea că există un secret, deci insuccesul n-are nicio legătură cu modul în care facem noi lucrurile. Există aceşti oameni răi care ştiu un secret şi care nu vor să ni-l spună şi nouă ca să nu le furăm pâinea de la gură. Problema e la ei, ei sunt de vină pentru insuccesul nostru.

Adevărul e că nu-i niciun secret în toate astea, iar dacă ar fi, mulţi nici n-ar fi conştienţi de el. Succesul se măsoară atât de diferit şi are atâtea cauze încât n-ai cum să faci o reţetă universală. Şi de fiecare dată când spui că secretul stă în muncă cei mai mulţi zic “eh, da, sigur, deci nu vrei să ne spui”.

Citeste mai mult

Cum a apărut şi a dispărut Teletextul

6

Dacă v-aţi născut înainte de 1995 probabil că ştiţi ce-i ăla Teletext. Sau vă mai amintiţi vag de un buton de pe telecomanda televizorului care vă ducea într-un fel de compilaţie de ştiri, programe şi scoruri live. În România doar TVR şi Antenele au avut (şi încă au teletext), însă prin vest formatul a dispărut deja. Zilele trecute a fost trending topic în Marea Britanie pe Twitter hashtagul #NationalTeletextDay, la 43 de ani de la apariţia serviciului. 

Citeste mai mult

Cea mai inteligentă campanie despre care n-am vorbit niciodată

1

Acum 10 ani am făcut una dintre cele mai bune campanii ale agenţiei noastre şi n-am vorbit niciodată despre asta. Era pe vremea când nici nu ne gândeam că o să mergem spre zona de comunicare online sau că o să apară Superior Media la un moment dat.

La momentul respectiv n-am vorbit despre asta de teamă că lumea va percepe greşit lucrurile, având în vedere că tot demersul a avut implicaţii în zona gri a internetului. O să înţelegeţi imediat la ce mă refer.

Citeste mai mult

Carlsberg sărbătoreşte 170 de ani, dar se concentrează pe prezent şi viitor

0

Am fost la Copenhaga acum câteva săptămâni pentru a participa la aniversarea a 170 de ani de la crearea Carlsberg. Am povestit deja puţin despre evenimentul TEDx care a fost organizat cu această ocazie şi despre cina specială bazată exclusiv pe ingrediente din bere. Pe lângă asta, am avut ocazia să vizitez o mulţime de alte lucruri şi să înţeleg cam cum gândeşte conducerea companiei pe termen lung.

Paradoxal, partea de istoric ne-a fost servită în porţii destul de mici, focusul în prezentări şi în speechurile conducătorilor fiind mai degrabă legat de prezent şi viitor. Ceva de genul “ok, avem o companie cu o istorie interesantă, nu vă mai plictisim cu asta, uite ce ni se pare important pentru viitor”. Am primit, însă, vreo 3 cărţi pe care am reuşit să le studiez, aşa că am descoperit nişte chestii super interesante.

Citeste mai mult

Am testat Lifebox.ro, serviciul ce îţi livrează mâncare pentru toată ziua

4

Aştept de mult timp să testez Lifebox, dar vara asta nu prea am reuşit să găsesc momentul potrivit pentru că am fost destul de mult plecat sau m-am trezit spre finalul săptămânii, când deja era prea târziu.

Lifebox e un serviciu de catering care îţi livrează zilnic 3 mese principale şi 2 gustări, pe diferite trepte de kilocalorii, în funcţie de ce fel de dietă vrei să ţii.

Există şi varianta abonamentelor săptămânale sau chiar lunare, însă eu am vrut să văd cum e experienţa, aşa că mi-am comandat doar pentru o singură zi. Sunt 4 tipuri de meniu: Optim (cel clasic, practic), Sport (cu mai multă carne, pentru cei care au activitate intensă), Veggie+Fish (vegetarian cu peşte) şi Vegan. Nivelurile de  kilocalorii: 1200, 1500, 2000, 2500, 3000 (doar pentru Sport).

Citeste mai mult

O cină specială: Nordic ExBEERience Dinner

0

Am savurat zilele trecute articolul lui Radu despre cina la restaurantul cu două stele Michelin şi m-am gândit că ar fi interesant să povestesc despre o experienţă similară pe care am avut-o la Copenhaga. În cadrul aniversării a 170 de ani de Carlsberg, am avut parte de o cină cu totul specială, organizată în Carlsberg Museum. Clădirea respectivă a adăpostit colecţia de artă a lui Carl Iacobsen (fiul fondatorului Carlsberg), până când aceasta s-a mutat la NY Glyptotek, despre care v-am povestit puţin aici.

Trivia: J.C. Jacobsen, fondatorul Carlsberg, şi-a deschis berăria în 1847, când fiul lui, Carl, avea 5 ani şi ceva. A ales un deal din Copenhaga, iar puştiului i se părea că urcă un munte de fiecare dată când mergea acolo. Şi cum în germană şi alte limbi nordice “berg” înseamnă munte, şi-a numit berăria Carl’s Berg – Muntele lui Carl :) A urmat o istorie super interesantă despre care vorbim în alt articol.

Până în 2009 a fost parte din turul ghidat prin interiorul fostei fabrici Carlsberg, însă apoi s-a modificat traseul şi muzeul a fost închis publicului. În prezent, Carlsberg Museum e folosit pentru cine festive, recepţii, alte evenimente de gală. Tot în muzeu sunt expuse şi tablouri cu fiecare angajat al Carlsberg care a depăşit 50 de ani în slujba companiei. E modul lor de a le recunoaşte munca de-o viaţă. Sunt 3-4 astfel de camere, pline cu tablouri de sus până jos. 

Citeste mai mult

Veşnica discuţie despre zborurile low-cost

3

Săptămâna trecută Vlad Petreanu a avut parte de nişte peripeţii pe ruta Berlin – Bucureşti, moment în care a reînceput discuţia legată de ce e şi ce nu e un zbor low-cost. Opinia generală era că asta-i viaţa, dacă alegi să mergi cu low-costul trebuie să te aştepţi la asta. Ceea ce nu prea e corect.

De fapt, zborul low-cost nu e vreo loterie din care doar cei fericiţi ajung la timp, sau cel puţin nu ar trebui să fie. Nu dai mai puţini bani ca să ajungi acolo la un moment dat, ci pentru că se taie o serie de servicii. Începând cu bagajul de cală, gustarea (sau masa/mesele) şi băuturile din avion, posibilitatea de a alege locul şi tot aşa. Unele companii te obligă să faci checkin online cu mult timp înainte şi îţi cer bani mulţi dacă vrei să-l faci în aeroport (I’m looking at you, WizzAir) etc.

Citeste mai mult