De vreun an încoace mi se pare că reţelele de socializare joacă la rupere. Toate vorbele alea frumoase despre cum reţelele te ajută să te conectezi cu prietenii, clienţii sau partenerii de business nu mai sunt nici măcar o amintire, atât de mult a trecut de când nu le mai spune nimeni. Am ajuns în punctul în care reprezentanţii acestor businessuri nici măcar nu se mai străduiesc să mimeze că le pasă de utilizator.
Totul, absolut totul, este despre cifre. Dă click pe notificarea mea, intră să vezi ce au mai zis oamenii, intră să vezi un update. Postează şi tu, intră în conversaţie, dă-ne ocazia să le trimitem şi prietenilor tăi o notificare.
Şi nu mă refer aici doar la reţelele lui Zuckerberg, Facebook şi Instagram. Până şi LinkedIn a început să fie tot mai agresiv în promovare. Constant am notificări despre updateuri ale unor oameni. Notificări care nu mă anunţă nimic nou, doar că X sau Y au postat sau au reacţionat la o postare. Chestii pe care le-aş vedea în wall, dacă m-ar interesa. Notificările erau folosite la începuturi pentru lucruri care ţineau de contul meu, de activitatea mea pe platformă.
X a devenit brelocul lui Elon Musk. Omul este desprins din benzile desenate, pare să aibă tot mai multe caracteristici ale unui villain, doar că pe noi nu vine nici Spiderman, nici Batman să ne salveze. Toate postările lui Musk sunt aduse în faţă excesiv de mult, aşa că fostul Twitter şi-a cam pierdut sensul.
Facebook şi Instagram împing tot felul de postări în feed, mai puţin alea ale prietenilor. Este un Algoritm Feed de aproape un an, nu mai are nicio treabă cu ce fac oamenii de prin listele noastre. Pe baza interacţiunilor mai apar câteva persoane cunoscute, dar e tot mai mult algoritm şi mai puţină alegere. E suficient să te opreşti la o postare, să dai şi click pe ea, pentru ca mai apoi să primeşti zeci de postări similare, poate chiar de la aceeaşi pagină.
Am intrat în era Algoritm Feed sau, mai bine spus Algoritm Fed, că suntem hrăniţi cu ceea ce crede algoritmul că vrem să vedem. Nu mai contează ce am ales.
Focusul oricum este pe rafinarea algoritmului, drept dovadă că nu au mai scos o funcţie nouă importantă de cel puţin un an. Nici măcar nu mai au de unde să copieze, iar scopul este să deconteze cât pot.
Primim pe conturile de Business Manager zeci de mailuri lunar legate de sfaturi despre cum putem face aduri mai eficiente, reeluri mai bune, conţinut care să aibă impact mai mare. Ba chiar şi propuneri de calluri cu reprezentaţi Meta care vor să-şi rupă din timpul lor să ne ajute să cheltuim mai eficient. Lucrurile astea nu se întâmplau până acum un an şi ceva. Brusc, Meta e foarte interesată de agenţiile care gestionează diferite pagini de Facebook şi conturi de Instagram. Nici LinkedIn nu e foarte departe.
În economia asta a Algoritmului nici nu mai există o corelaţie reală între câţi followeri ai şi ce reach are o anumită postare. Sunt zeci de influenceri care au o bază mică de fani şi sute de mii de views pentru că li s-a viralizat conţinutul. Dar nu le spuneţi asta agenţiilor, s-ar putea să le dea peste cap universul.
Reputaţia a dispărut, toată lumea* este dispusă să facă orice pe internet. Zi de zi limitele coboară puţin câte puţin, pe măsură ce se dau şi hainele jos. Fiecare clip Get Ready With Me (acele GRWM) începe cu o femeie dezbrăcată. Culmea e că am văzut asta şi la oameni care n-ar avea nevoie de aşa ceva, oameni respectabili. Dar dacă nu începi dezbrăcat clipul sunt şanse mari să nu faci vizualizări, campania să nu performeze şi banii să nu mai vină. Aşa că începi în sutien, apoi dai jos şi pantalonii puţin şi să vedem ce ne mai rezervă viitorul. Probabil că vor fi tot mai multe cadre cu spatele, fără sutien, doar cu un side boob. Că Meta e o companie serioasă, care nu permite nuditatea!
Care e rezultatul? Că tinerele de 16-18-20 de ani văd asta la tot mai multe influenceriţe respectate (inclusiv actriţe cu cariere solide) şi deduc că e ok. Că „asta e lumea în care trăim, nu mai fi şi tu aşa conservator”. Deci postează şi ele în sutien şi chiloţi, „ce mare lucru, n-ai văzut femei în costum de baie la mare?”. Numai că ele o fac gratuit, unele cu speranţa că o să le bubuie şi lor contul, altele pentru că aşa se poartă.
Şi hai că dau un exemplu din afară, ca să nu se supere nimeni, pe la Gal Gadot pe stories am văzut la un moment dat ceva de genul ăsta.
De TikTok nici nu mai zic. Ei au fost modelul pentru toată această modă a Algoritm Feed-ului. Şi continuă să facă asta cel mai bine, să ţină oamenii captivi, arătându-le ceea ce vor să vadă. Din păcate, oamenii sunt interesaţi de şmecheraşi, de mafioţi, de oamenii care încalcă legea. Îi incită genul ăsta de comportament. Nu doar în România, nu vă faceţi iluzii, este ceva universal valabil. Cu cât educaţia este mai sumară, cu atât e mai mare fascinaţia pentru şmecherie. Pentru că şmecheria vine la pachet cu o bogăţie ilicită pe care oamenii săraci doar o visează.
Iar fascinaţia asta e şi ea veche. Însă una e să vezi The Godfather sau Donnie Brasco şi să înţelegi că este un film, să ţi se spună totuşi o poveste, să ai o morală în spate, poate doar sugerată. Şi e cu totul altceva să-i vezi pe aceşti smardoi (am vrut să scriu prima oară pungaşi, dar m-aţi fi catalogat drept decrepit) cum stau pe live zi de zi cu orele la caterincă şi povestesc despre orice şi despre nimic.
După alegerile prezidenţiale şi toate dezvăluirile ulterioare am ajuns la concluzia că o să trăim foarte bine şi fără social media, când va veni momentul. Şi n-o să fie o interdicţie doar pentru TikTok, aşa cum se întâmplă în Albania, sau doar pentru minori, cum e cazul în Florida. O să fie o interdicţie totală, aplicată pe rând de fiecare stat, până când n-o să mai existe social media aşa cum o ştim azi. Poate că o să se întâmple peste 10 ani sau peste 30 de ani, dar până la urmă o să se întâmple.
Până atunci, treaba merge înainte. Se fac clipuri GRWM, se dă jos textila, se arată 500 de ţinute pe săptămână, uite ce bine îmi vine, e la reducere, dă click aici ca s-o cumperi şi tu. Grăbeşte-te, că peste 2 ore postez altă ţinută!
Noi, în agenţie, vom continua să folosim social media strict ca o unealtă de distribuţie, în timp ce construim pe canale owned. Blogul ca media hub, newsletterul ca principal punct de contact cu publicul şi siteul sau aplicaţia pentru informaţii detaliate. Plus toate celelalte mijloace de informare pe care le foloseam şi înainte de apariţia social media. Din fericire, suntem specialişti în comunicare, nu oameni de social media.
*Toată lumea care trăieşte din „creare de conţinut”, desigur.
2 comentarii. Leave new
Pe mine mă enervează clipurile acelea „turistice”, când chipurile îți arată cineva un loc, dar în realitate este doar o ocazie de a se arăta semi-îmbrăcată în fața acelui loc, 80% din ecran fiind ocupat de persoana respectivă și fundalul abia vizibil.
Facebook a devenit o mizerie. De ceva vreme imi apar o multime de poze facute de AI („Este ziua mea si nu mi-a zis nimeni La Multi Ani”), reclame (astea le inteleg) si tot felul de continut vag asemanator cu chestii la care am dat candva like. Dar foarte rar vad continut de la prieteni sau de la oameni pe care chiar ii urmaresc.
Cele mai enervante sunt clar mizeriile alea generate de AI – zau ca nu inteleg cum se viralizeaza (sau daca chiar se viralizeaza sau sunt boostate cu boti).