Disponibil de săptămâna trecută în Orange Concept Store, HTC ChaCha s-a lansat ieri oficial. Un moment pe care îl aştept de cel puţin 6 luni. Dacă nu chiar de anul trecut, de când am început să caut telefoane. Într-o companie extrem de selectă (Şefu’ Costin, Unchiul Zoso, Vecina Pyuric, Corporatistul Alex şi Colegu’ Dan), Răzvan şi Dani s-au străduit să fie amuzanţi şi să arate că ştiu detaliile tehnice ale telefonului. N-au prea fost în formă, dar să zicem că era prea dimineaţă.
Aşa cum vă tot spun de câteva luni, telefonul ăsta e foarte mişto pentru că are touchscreen şi tastatură fizică QWERTY (fără slide). Eu asta caut la un telefon, cu asta m-am obişnuit. E singurul telefon (cred) cu Android care să îndeplinească cerinţele astea. Procesorul e de 800 Mhz, camera de 5 megapixeli, iar ecranul de 2.6 inchi.
În rest, părerile sunt împărţite: unii spun că e girlish, alţii spun că e cam gay 😀 Mie mi se pare finuţ, iar albul e chiar mişto. Abia azi-noapte am reuşit să-l pun la încărcat, l-am primit fără prea multă baterie. După ce apuc să-l testez, o să vă spun cum mi se pare. Dar prima, prima impresie plăcută mi-a lăsat-o butonul de Facebook, pe care nu-l credeam aşa de util, dar cu care poţi să postezi o poză în vreo 6 secunde. Începând din momentul în care porneşti camera 🙂
Telefonul e disponibil la Orange pornind de la 49 de euro cu abonament Pantera 20 şi încă 5 euro pentru opţiunea My Smartphone. Deci 25 de euro lunar abonament. Iar la liber era 262 de euro când m-am uitat ultima oară.
Şi pentru că mi l-am dorit mult-mult, nu numai că am primit un ChaCha, dar am şi unul de dat. Până pe 7 iulie aştept să-mi spuneţi despre cele mai neaşteptate situaţii în care aţi postat pe Facebook sau situaţii in care aţi avut nevoie de acces rapid pe Facebook. Lăsaţi-mi un comentariu iar pe 7 iulie cineva primeşte un HTC ChaCha! 😀
Nişte video de la lansare aveţi pe Refresh.
202 comentarii. Leave new
si tu ma? :)) as folosi butonul ala de FB ca sa anunt ca am castigat cha cha-ul lui Negrea, de pe cha cha-ul castigat la Ariel pe blog.. si i-as face o poza cu asta de la tine, ca s-o urc pe fb :))
Cel mai mult am suferit de lipsa unui asemenea instrument in perioada concursurilor reteaua cand prezenta pe fb era esential sa fie rapida si nu intotdeauna la ore convenabile accesarii printr-un c calculator…dar pot spune cu sinceritate ca e necesar permanent intru-cat pe fb este cea mai usoara, comoda si completa forma de comunicare !
postez pe facebook aproape de cate ori ies din casa.. la poze ma refer. am pozat ce am mancat, unde am stat, ce prostii am facut, cu cine am fost.
nu a sosit inca momentul sa postez si sa nu-mi aduc aminte ca am postat dar poate cu htcul asta o fac si pe asta :))
este foarte bun si necesar,mi-l doresc.As face poze la copii,in excursii,in bucatarie.Putin noroc si …gata!
Deci orice propoziţie începe cu deci. Felicitări pentru noul telefon, abia aştept să te văd cu el 😀 În al doilea rând, iată-mă participând la concursul de pe blogul tău pentru că I love you so much!
Îţi zic că săptămâna trecută am avut nevoie aprigă să intru pe contul de fb, în mesaje şi să iau numerele de telefon ale unor persoane pe care trebuia să le sun repede-repede 😀
Hai să văd cum câştig un ChaCha :))
aveam nevoie de facebook cand unul m-a jignit la un comentariu pe FB si vroiam sa il sun. bine, am fost anuntat de cineva inainte.
dupa aia am ajuns la calculator si i-am vazut numarul de telefon :)) cu chacha era muult mai rapid sa rezolv situatia creata:))
Daca as fi la Bac as face o poza la cerinte si as posta-o pe FB si as astepta la comentarii variantele corecte. :))
Hehehe, asta am facut eu… Dar n-am putut face poza. Si eram la proba de matematica… greu de tot m-am facut inteleasa de cineva.
Am avut mare nevoie de facebook odată când am fost în Arad, am recunoscut o persoană dar totuși aveam mari dubii cum că nu ar fi persoana respectivă. Și atunci mi-a venit în cap: „Ah, ce bun ar fi un facebook acum…”.
Mna, eram de curând la o petrecere într-un oraș învecinat și spre dimineață aveam nevoie de o cunoștință mai veche pentru un drum spre casă. Cum respectivul avea obiceiul să-și schimbe numărul de telefon la orice ocazie, am încercat să-l caut pe Facebook după nume. Am avut câteva emoții căci avea un nickname destul de popular pe la noi și FB nu te lasă să cauți persoane după locație, însă în câteva minute totul era aranjat.
Cha Cha m-ar fi ajutat să rezolv această problemă mult mai ușor!
Mie imi plac grafiti-urile. si chiar ma gandeam sa pornesc un proiect in care sa descopar cat mai multe grafiti-uri din bucuresti (sau de prin tara, pe unde ma plimb). Ideea e ca tot acest proiect ar trebui sa se desfasoare pe facebook. Cu un cha cha nu as mai fi nevoit sa ajung acasa si sa descarc pozele, le-as pune exact atunci cand le-as face (cu telefonul care il am acum nu pot face asta). Astfe as putea sa adun mai mult content pe pagina, si de ce nu sa inspir si alti oameni sa posteze grafiti-urile pe care ei le vad prin diferite alte locuri!
O situatie inedita in care am postat pe facebook… hmm. In timpul probei de matematica de la bac… Am postat un exercitiu asteptand un raspuns salvator… si am primit. Dupa vreo 3 ore :))
Postez pe fb f. des…… O traznaie(daca o pot numi asa) a fost cand mi-a lasat unul un comment urat si faceam baie… Evident ca a trebuit sa ii raspund si uite-ma asa pe mine .. in cada cu telefonul , certandu-ma cu „el”. So, de atunci mi s-a stricat si telefonul.. si tare as vrea un HTC ChaCha!!!
Situatie in care as fi avut nevoie rapid de facebook a fost cand am ramas fara baterie la telefon dar aveam iPod-ul la mine si m-am chinuit 20 minute sa gasesc o retea wireless nesecurizata ca sa transmit un mesaj. Si ghiciti ce? N-am gasit nici una.
Cand mi s-a oprit masina subit la Romana, nu aveam niciun nr salvat in telefon si nu stiam cum o pot tracta de acolo cat mai repede sau care sa fie cauza problemei. Problema era ca ramasesera si geamurile deschise si nici nu mergea incuiata. (era practic fara curent). Pana la urma a trecut un echipaj de politie sa ma intrebe de vorba si s-au uitat ei sub capota si era o borna care nu facea contact cum trebuie. Am stat 1h acolo. Daca aveam fb, postam pe Wall … 🙂
am avut nevoie de facebook cand am vrut sa postez o poza cu un arici
Locatie: Mamaia
Cand?: 1 mai 2010
Dupa multe insistente din partea prietenului meu, am hotarat ca pe data de 1 mai sa mergem la mare. Nu eram eu prea entuziasmata, il cunosteam de putin timp si nu mi inspira prea multa incredere… plus ca urma sa mergem la cabana, casa de vara a unui prieten de-al lui pe care nici nu-l cunosteam.
Ziua a decurs ok, ne am bucurat de soare iar cand seara s-a lasat, ne am zbenguit pe plaja. In jurul orei 4 ne-am intors la cabana, intru in una din toaletele de la etaj timp in care cativa dintre ei mergeau la culcare iar ceilalti continuau distractia cu muzica la maxim si alcool pe saturate…
Problema cea mai mare este ca ei au uitat sa PRECIZEZE ca usa toaletei in care am intrat are probleme si o data inchisa se poate deschide doar pe dinafara cu ceva cleste special.
Asa ca am putut eu sa sun mult si bine, NIMENI NU AUZEA din cauza muzicii, erau destul de alcolizati, ceilalti dormeau, geamul de la baie era cu gratii, clar nu puteam sa sar, baia era minuscula…incepeam sa ma panichez si sa nu mai am aer….Totul devenea un cosmar in care culmeaaaa EU eram personajul principal.
Imi repetam incontinuu: ‘Nu trebuia sa vii, e o greseala, ce caut eu aici?’
Partea stupida este ca baietii play-au muzica de pe facebook, erau logati si pe messenger si cu siguranta un telefon HTC ChaCha m-ar fi salvat…
Cred ca sunteti curiosi cat am ramas blocata in toaleta…=)))
Ei bine, cand am vazut ca nu am de ales, mi am coborat capacul de la wc, mi am asezat fundicul obosit, caputul pe genunchi siiii….am asteptat vreo 4 ore pana cand cineva a sesizat ca lipsesc :))))…timp in care eu adormisem…
O doamne nevoie de facebook am in fiecare zi este ca un drog, si imi e foarte greu cand ies in oras si ma descurc mai greu cu telefonul! Dar cel mai mult am avut nevoie de el cand am participat la un concurs de moda si m-am calificat in etapa urmatoare! Voiam sa potstez poze dar am reusti sa-mi schimb doar starea! 😀
Un Htc Cha Cha m-ar fi salvat acum in sesiune cand la un examen(la care daca aveai un loc bunicel puteai sa scoti telefonul),auzisem de la altii care puteau intra pe facebook,ca se postasera niste rezolvari de catre cineva care avusese examen ziua trecuta.Asa ca cei care au reusit sa intre pe facebook,au luat.Deci m-ar fi ajutat enorm,pentru ca acum eram si eu in vacanta, nu mai stateam si invatam pentru restanta.Pace.
Acum jumatate de an trebuia sa ma intalnesc cu o fata intr-un mall. Telefonul acesteia era pe silent si locuia langa acel mall. Dupa 16 apeluri am fost intr-un Orange Shop de unde am intrat dupa un telefon pe Facebook si i-am scris un mesaj. Daca aveam un telefon cu Facebook ma intalneam mult mai repede cu fata.
Ma inscriu in acest concurs ca sa castig telefonul HTC ChaCha pentru a-l vinde. Apoi imi cumpar un Samsung simplu, cu clapeta, fara ecran exterior din Obor si de restul de bani imi iau inghetata si bere.
Multumesc celor care au facut posibila castigarea acestui premiu.
După experiența de la PRbeta am rămas fixat pe dezvoltarea unui proiect local, un site despre Sighișoara cu păreri și opinii obiective ale unor oameni din Sighișoara atât în ceea ce privește partea turistică cât și despre cluburi, restaurante și alte locații de vizitat. Există site-uri despre Sighișoara însă majoritatea afișează comunicate de presă și informații „reci” fără păreri sau opinii ale autorilor.
Ideea o am din 2010 însă am așteptat în speranța că mă voi dezvolta atât personal cât și în ceea ce îmi privește blogul pe care doresc să-l folosesc ca și rampă de lansare a proiectului aterior menționat.
În plus aveam nevoie de cel puțin un om care să mai scrie fiindcă eu nu aș putea acoperi tot orașul și să continui să scriu și pe blogul personal, acum am găsit persoana și am discutat detaliile proiectului care dacă totul decurge ok va fi lansat în săptămânile imediat următoare.
Acum, ca să ajung și la Facebook: am hotărât de comun acord să-i facem blog-ului o pagină de Facebook și să punem un feed care să afișeze live ceea ce postăm în cadrul paginii. Sunt evenimente din cadrul cărora e prea târziu să postezi când ajungi acasă fiindcă ți-o iau alții înainte iar noi vrem să devenim „lideri” pe piața locală astfel că ne-am putea folosi de Facebook să postăm poze și mesaje live atunci când ne aflăm la un eveniment/întâlnire etc. Un HTC Cha Cha ar fi ustensila perfectă pentru ceea ce vrem noi să facem :-D.
eram pe patul de spital imediat dupa operatie si intrasem pe facebook sa vad ce mai e nou cand mi-au luat asistentele telefonul pe motiv ca trebuie sa ma odihnesc.mi l-au inapoiat dupa cateva ore si cand am intrat din nou pe Fb era logata alta persoana,una dintre ele cred.
Am postat la greu pe facebook la un concurs si am castigat 3 dvd playere portabile: unul pentru mine, unul pentru cumnatul meu si unul pentru sora mea. Acum as vrea sa castig si acest HTC ChaCha pentru sotia mea 🙂
momente inedite nu au fost… pt ca tin mereu telefonul conectat pe fb, primul lucru pe care-l fac dimineatza este sa vad ce a mai comentat lumea pe fb…mai rau e atunci cand cineva vrea sa vb cu mine la tel…cu un HTC Cha Cha ar fi mult mai simplu
citesc comentariile foarte des si postez,cu un tel .HTC Cha Cha , as pute face mult mai rapid
A fost acum cateva luni un concurs pe facebook dar din pacate am avut toata ziua ocupata si l-am pierdut, daca aveam acces rapid mobil pe fb poate castigam….
Am avut nevoie o data cand trebuia sa dau like-ul cu numarul 30 la un concurs ca sa castig un telefon. Nu am reusit pentru ca telefonul meu clasic fara browser rapid nu a incarcat pagina nicicum.
Nici la telefon nu vorbesc atât de des cât intru pe Facebook 🙂
Participarea la un eveniment sportiv, departe de casa, presupune tinerea la curent a parintilor ramasi acasa nu e treaba tocmai usoara. Fa poze, scrie sms-uri, respinge apeluri pe final de meci cand scorul era strans, si te agitai pe margine incercand sa mai dai ceva indicatii copiilor. Acesta este unul dintre putinele momente cand un buton dedicat te scoate din impas, motiv pentru care acest gadget merita pretul corect.
Mm.. un moment in care cu siguranta as fi avut nevoie de facebook a fost in vacanta de vara trecuta, la bunici ,la tara ..avusesem o discutie urata cu prietena mea cea mai buna.. Dupa cateva zile .. aflu de la o alta prietena , care intrase pagina mea de facebook.. ca scumpa mea amica cu care ma certasem.. postase de ceva vreme pe wall’ul meu cateva poze mai mult decat haioase , in care protagonista eram eu.. se mai stransesera si muuulte like.uri. Atat am reusit sa aud de la prietena mea care nu se putea abtine din ras..si, cand colo.. baterie descarcata..s-a intrerupt. Eram undeva departe de casa, fara incarcator, fara baterie, fara nimic.. si cu niste poze horror postate pe facebook de zile bune.. :-s, probabil daca as fi avut facebook pe telefon, mi-as fi actualizat zilnic contul si nu s-ar mai fi ajuns acolo.. Cand am reusit sa sterg minunatiile de poze, a fost cam prea tarziu.. 😐 Uitasem ca le are, dar n-am uitat-o.. cu siguranta o sa am nevoie de facebook ca sa-i intoc ”favoarea” :(.. ehh, n-am uitat ! :))
Meseria de asistent medical iti ofera motive de bucurie si suparare, alaturi de pacientul caruia incerci sa-i oferi totul, pentru ca totul sa se sfarseasca cu bine, de ambele parti. Dar cand asisti la nasteri, tatii sunt acei disperati proaspeti parinti ce vor sa-si vada copilul chiar si in poze sau filme, motiv pentru care trimiterea de astfel de evenimente inregistrate direct pe pagina de socializare ii face fericiti atat pe tata, bunici, matusi, unchi, prieteni si colegi. Pentru unii este motivul clar de incepere a sarbatoririi noului nascut cat mai repede cu putinta, peste doar o saptamana se inchide programul de galagie si pelerinaj prelungit.
Momente inedite sunt concursurile la care particip pe facebook, fiecare cu cerinta lui,ncet incet am devenit dependenta,asa ca am nevoie de un telefon un ca sa scriu de pe el si cand nu am acces la calculator,as castiga timp .
Doar pe facebook pot sa-i zic cate ceva mascariciului de Funeraru’, care e mai prost decat pare!
de fb am nevoie zi de zi :)) e ca un drog :)) ..mom in care am avut cea mai mare nevoie de fb..a fost cand asteptam un msg f importat..iar tel meu dadea eroare..la conect pe fb … din aceasta cauza nu am putut vedea msg la timp ..daca as fi avut atunci un chacha..mi`ar fi fost de mare ajutor..de aceea imi doresc f mult unul ..:D
mi-e cam rusine sa o spun;cu stupoare am constatat zilele trecute ca nu mai pot face poze…deci ar fi necesara o asemenea unealta.Multumesc pentru acest concurs.
stii reclama de la renault fluence? cu tipul care nu e nici insurat, n-are nici copii, n-are nici macar nevoie de masina aia dar o vrea? ete, cam asa sunt si eu cu telefonul asta 🙂 asta ar trebui postata pe FB, ilustrata in imagini, vad eu cum 😀
Am descoperit facebook acum aproape jumate de an sau un an :d Incercam sa dau de niste colegi din liceu cu care nu m-am mai vazut de mult timp asa am apelat la facebook si in numai 2 zile aproape toti colegii mei au dat accept invitatiilor mele,si am facut o reuniune,atat de mult m-am bucurat.Deci Facebook este cel mai tare!! A sa mentionez ca am intrat de pe telefonul mobil,neavand calculator in vremea aceea.
Aveam 10 locuri rezervate la Cinema la un film la care vroiam sa merg neaparat. Dar nu aveam cu cine. Asa ca am postat pe Facebook cine vrea sa vina. In cateva ore am gasit cu cine sa merg la film :D.
Acum 2 saptamani sau chiar 3 am castigat pe facebook o invitatie dubla la concertul sustinut de Tiesto. Particip la multe concursuri, mai ales cele care au ca premiu invitatii la film, concerte sau diferite evenimente. Daca esti declarat castigator, de obicei mergi dupa invitatii inainte de eveniment sau te prezinti la eveniment cu buletinul. Ei bine, de data aceasta nu a fost cazul. A trebuit sa demonstrez celor de la paza ca eu sunt Ralu Ralucutza care a castigat o invitatie dubla pe Facebook :))) pentru ca organizatorii concursului nu le-au dat datele mele, ci numele contului meu. Noroc ca aveam iphone si abonament cu internet inclus si ca am putut asadar sa imi demonstrez identitatea… altfel as fi urmarit probabil concertul dintr-un copac !!
Intr-un timp foarte scurt ,eu si 2 colege, ne-am pus pe facut o reuniune de liceu caci nu ne mai vazusem de 3 ani. Am spus”Simplu! Eu am toate contactele colegilor.” M-am simtit foarte dezamagita sa-mi dau seama ca de fapt nu mai aveam niciun numar salvat deoarece mi s-a furat telefonul(am fost fericita norocoasa de a-l si recupera cu ajutorul politiei) si am facut inlocuire de sim.Imi pierise elanul. Nu m-am dat batuta! Mandra ca voi rezolva situatia rapid, am pus mana pe telefon,aveam doar eu acces la intenet pe telefon, si cauta pe facebook toti colegii. A fost o reuniune pe cinste!
Era prima data cand castigam la un concurs pe facebook, dar nu stiam pentru ca eram plecata din oras. Trebuia sa raspund in 24 ore la un mesaj privat, dar pentru ca am un jaf de mobil si nu pot intra pe facebook, am uitat de concurs. Cand am revenit acasa, am vazut ca pierdusem premiul :(((
Aveam nevoie sa postez ceva pe Facebook,mai precis mi-a venit o fraza in minte pe care neaparat vroiam sa o afle si prieteni mei,dar eram pe strada cu fratele meu si imi uitasem telefonul acasa asa ca i-am cerut telefonul ca sa intru pe Facebook pentru ca el avea internet cu acces nelimitat la pagina de Facebook,activat implicit cu optiunea cu minute si mi-am rezolvat treaba,am iesit din cont si am sters cookies,cache si istoricul navigarii ca sa nu stie el pe ce pagini am intrat sau sa intre in contul meu de Facebook!
Si daca sunteti curiosi cum suna poezia acestui telefon va zic eu:
ChaCha,tu esti ca ciocolata
Esti alb,semeni cu un cristal,
Ai si wireless,esti valoros si mereu number one
Si te-am placut de cand te-am vazut!
Oriunde merg Facebook vreau sa am
Iar tu imi indeplinesti dorinta,
Sa postez comentarii si poze sa-mi vopsesc „peretele”
Si prietenilor sa i-l sparg cu ciocanul:D
Am organizat intalnirea de 20 de ani de cand am terminat liceul si din cauza imbolnavirii a fostului diriginte s-a modificat programul.Atunci am avut nevoie de Facebook urgent pentru a instiinta pe fostii colegi de clasa despre situatie si despre noul program.
dormeam si am visat ceva, m-am trezit repede si mi-am amintit ca trebuie sa postez ceva pe facebook, hai trezirea si in miezul noptii am postat pe facebook si inapoi la somn 🙂
Mie imi plac grafiti-urile. si chiar ma gandeam sa pornesc un proiect in care sa descopar cat mai multe grafiti-uri din bucuresti (sau de prin tara, pe unde ma plimb). Ideea e ca tot acest proiect ar trebui sa se desfasoare pe facebook. Cu un cha cha nu as mai fi nevoit sa ajung acasa si sa descarc pozele, le-as pune exact atunci cand le-as face (cu telefonul care il am acum nu pot face asta). Astfe as putea sa adun mai mult content pe pagina, si de ce nu sa inspir si alti oameni sa posteze grafiti-urile pe care ei le vad prin diferite alte locuri
Am avut nevoie de acces rapid pe Facebook, cand trebuia sa ma intalnesc cu cineva si din pacate nu am mai putut ajunge. Si cum nu mi-am salvat numarul pe telefon va dati seama ce s-a intamplat.
Cand am ramas incuiata in bucatarie la camin ca s-a blocat nenorocita de clanta :|… Am stat si am semnalizat pe geam cand trecea cate cineva. Daca aveam FB , cel putin 6 colegi de camin ar fi avut un raspuns prompt:P…probabil si portarul.
Am avut si un caz fericit:D. Castigasem bilete la Aerosmith la un concurs pe FB si tb sa raspund repede 😀 what days…
m am intalnit cu o tipa la o petrecere. mi a zis ca are cont pe facebook si am cautat repede sa intru sa vad cat m ai multe despre ea…sa o abordez ….m ai bine
Cel mai fain moment cand am postat pe facebook a fost cand l-am ¨urmarit¨ pe un prieten cu camera de filmat ca sa il ¨prind¨ cantand(el spunea ca nu stie sa cante..) si cand l-am filmat am postat video-ul pe facebook, fara sa tin cont ca eram la lucru si ca seful era prin zona!:))A meritat efortul!!!
..hmmmm..inca n-am avut asemenea nevoi, adevarul e ca sunt maui conservator asa si incerc sa tin piept facebook-o maniei… dar din ce in ce mai greu reusesc.
Luna aceasta pe 15 iunie, a avut loc o frumoasa eclipsa totala de luna. Eu, sotul meu si trupa noastra de astronomi amatori si iubitori ai cerului ne-am adunat pe un camp sa o putem observa in liniste si pace. Aveam pe facebook un eveniment creat special pentru aceasta eclipsa si promisesem celor cateva sute de attenderi ca vom face un live text. Si asa am facut. In mijlocul campului postam de zor pe Facebook tot ce se intampla la noi, primeam vesti si toata tara si chiar am reusit sa postam prima poza oficiala cu eclipsa in varianta bruta. A fost o experienta cu totul noua, in care fara Facebook sigur nu puteam sa fim in contact cu toata tara.
La serviciu, am un coleg care arata intr-un mare fel si il surprind uneori in diferite pozitii de ma trezesc cu bale in coltul gurii 😀 Degeaba le povestesc prietenelor mele despre el, daca nu le pot arata!!! Vreau HTC Cha Cha, sa se bucure si ele in direct de privelistea mea de zi cu zi 😀
stau pe facebook toata ziua ,va dati seama cat de mult mi-ar folosi un astfel de telefon,sunt un mare fan al concursurilor si e nevoie de rapiditate la foarte multe,super telefonul sper sa-l castig
Sunt disponibilizata la cei 53 de ani si stau pe facebook toata ziua ,va dati seama cat de mult mi-ar folosi un astfel de telefon,sunt un mare fan al concursurilor si e nevoie de rapiditate la foarte multe,super telefonul sper sa-l castig.
concursurile ma fac sa intru pe facebook,doar pt asta mi-am facut cont
Misto telefon,astept sa castig si eu ceva,orice!
Cand am vrut sa postez pe Facebook de ziua mea si nu am putut sa ma conectez prn telefon 🙁 Un HTC m-ar fi salvat
O situatie in care am avut neaparata nevoie de facebook a fost acum vreo 2 saptamani cand mi s a stricat computerul si trebuia neaparat sa intru in grupul clasei mele de pe aceasta retea pentru a afla noutati legate de bac si orele la care trebuia sa ajungem la examenele orale , salile, etc. Cred ca a fost prima data cand am fost chiar disperata sa intru pe facebook deoarece de acolo aflam practic toate informatiile noi legate de acest subiect.
In ultima vreme mai intru din cand in cand pe Facebook. Dar am avut o perioada in care eram super disperat. In acea perioada de exemplu am fost la un party (care devenise lame oricum) si am stat de vorba toata noaptea pe chat-ul facebook. Oricum mi-a fost de folos pentru ca am facut rost de un mix de o ora si ceva tot de pe facebook.
Imi place sa ma joc la concursuri online si cam toate ma fac sa intru pe facebook,mai intru si ca sa ma joc la ferma .
am foarte multe prietene plecate din tara, cu care, evident, tin legatura prin intermediul facebook-ului, insa nu de fiecare data eu sunt la apel in fata calculatorului, asa ca un astfel de telefon ar fi mai mult decat util pt pastrarea legaturilor cu prietenii 🙂
o situatie in care acest telefon mi-ar fi fost foarte util? eram in deplasare si iubita mea avea sa-mi comunice ceva foarte urgent, evident nu am fost prezent la ”intalnire”
sunt mare fana facebook, deci…ar fi ideal un astfel de telefon !!!
simplu…stau non stop pe fb si urmaresc toate noutatile 🙂
As avea nevoie de asa un telefon pentru ca eu simt nevoia sa fiu mereu conectata cu prietenii mei si pentru ca am folosit Facebook pentru a-mi anunta grupul de ultimele „noutati” ce-au mai aparut prin oras sau pentru a organiza petreceri cu tematica, la care sa ajunga mai multi oameni, chiar si cei necunoscuti de mine pana atunci cu care am intrat in contact doar prin acest site de socializare.
un astfel de telefon ti-ar fi de mare folos atunci cand intr-o dimineata incerci sa-ti aduci aminte daca astazi nu este cumva ziua cuiva drag tie. in acele momente, acest telefon cu acces rapid la facevook te-ar salva pe tine si relatia cu persoana respectiva. merita sa ai un astfel de telefon!
Am avut nevoie de facebook, in prima zi de bacalaureat cand nu stiam la ce ora sa ma duc la examen, eram foarte panicat.
Un coleg cu un telefon ce are acces la internet, m-a salvat 😀
Multumesc facebook.
Trebuia sa plec cu cineva din localitate pe la amiaza si dimineata l-am sunat sa vad ce face, insa avea telefonul inchis. Asa ca am avut noroc ca era pe facebook si asa am reusit sa vorbesc cu el.
[…] Alexandru Negrea , Ariel Constantinof , Hoinaru cat si Denisa Bargau s-au gandit sa il ofere ca si premiu, in schimbul unei povesti/situatii reale […]
eu am avut nevoie disperata de facebook cand am vrut sa vad pozele unui “sexos” de prof de`al meu. ii stiam numele, chiar si adresa de mail, insa nu aveam cont pe facebook. el a fost motivul pentru care mi-am facut contul pe care il folosesc si acum. partea proasta e ca proful e oarecum casatorit, asa ca degeaba am facebook, degeaba nu-i mai sunt studenta
pur si simplu mi-ar fi de ajutor
Acum aproape un an gasisem un job prin intermediul Facebook si dupa cateva mesaje private cu “angajatorul”, am fost chemat la un interviu in ziua urmatoare. Jobul era in Bucuresti, iar eu nu stateam aici pe vremea aia. Eram atat de entuziasmat si ma gandeam ca a dat norocul peste mine, era sansa mea sa plec din casa parinteasca si sa ma intretin singur.
Asa ca a doua zi am plecat euforic de acasa, la drum lung, cu gandul ca norocul imi va surade.
Pacat ca am uitat sa-mi notez datele de contact ale angajatorului pe care mi le lasase in mesaje private pe Facebook. Asa ca, odata ajuns in Bucuresti, habar nu aveam incotro sa o apuc, nestiind adresa. 😀
Pe vremea aia nu aveam nici macar un telefon cu wireless, nu mai zic cat de bun ar fi fost un Cha Cha 🙂
PS: pana la urma am obtinut jobul 😉
hm, pai…se intampla sa am nevoie de acces rapid pe fabook ori de cate ori sunt tag-uita in vreo poza (mai ales la cele de la evenimente, petreeceri, cumetrii, de-astea), pentru ca vreau sa ma asigur ca-mi dau untag inainte sa vada toata lumea pozele in care mai mult ca sigur am iesit naspa 😀
[…] si poate v-alegeti cu un HTC Cha Cha, si-am sa va invidiez si eu. Bafta multa! • Hoinaru | Ariel | Alex Negrea | Denisa Bârgău […]
sunt pasionata de Facebook, un astfel de telefon mi-ar fi util pentru a fii non-stop conectata pe Facebook!
sunt un activist al facebookului….au fost multe ocazii cand a trebuit sa pun urgent poze pe site si nu am avut mijloacele necesare…….
Cea mai neaşteptata situaţie în care am avut nevoie de acces rapid pe Facebook a fost intr-o seara pe la ora 22:30 cand am aflat ca s-a dus si ultima mea sansa de a face rost de un bilet la un concert la care imi doream foarte mult sa particip si care era in ziua urmatoare la ora 20. Cand am aflat ca nu mai e nici o sansa sa fac rost de bilet, am intrat pe facebook pe pagina concertului si m-am apucat sa trimit mesaje celor care au anuntat pe aceea pagina ca participa la concert. Aveam nevoie de 2 bilete, dar era bun si unul. I-am intrebat in mesaj pe cei care mergeau la concert daca nu cumva au un bilet in plus sau daca nu cumva au un prieten/prietena care din cauza unor evenimente neprezavute nu mai poate ajunge la concert si isi vinde biletul. Dupa multe raspunsuri primite cu „imi pare rau, sper sa gasesti…” sau „ne pare rau, dar am gasit greu bilete si tinem cu dintii de ele” sau „du-te inainte sa inceapa concertul la intrare si poate gasesti pe cineva…”, cand deja eram foarte trista ca nu voi merge la concert, a venit si un mesaj salvator si culmea era ca respectiva persoana avea tocmai 2 bilete la concert pe care le vinde pentru ca nu mai putea sa ajunga la concert. A fost perfect, am mers la concert si a fost super, a fost de vis. Pot sa spun ca Facebook m-a salvat.
Sunt pasionata de jocurile de pe Facebook, telefonul asta ar fi ideal pentru mine
Sunt dependent de Facebook,.. deci imi trebuie acest telefon.
Sunt pasionata de Facebook, de discutii, de jocuri, deci un astfel de telefon mi-ar fi mai mult decat necesar.
Mi se pare mai comod sa discut cu prietenele mele din alte localitati, pe Facebook, deci cu acest telefon as fi mai aproape de ele…
cea mai rcenta intamplare am avut-o ieri, cand aveam 3 prieteni sarbatoriti, si nu aveam credit pe telefon, asa ca am fost nevoit sa foloseesc Facebook pentru a transmite urarile 🙂
Intru pe face pt a comunica, cu prietenii. Chiar zilele trecute mi-ar fi fost de un real ajutor. Vorbeam cu o buna prietena, lucruri f importante ( nah… ca fetele ) si mi-a picat netu’… Telefonul meu este cam antic si n-am net pe el… Tre’ sa-mi achizitionez si eu ceva trendy 😉 ( sau sa castig ) ca la rasnita mea nu stiu daca ar functiona netul in parametrii macar normali !
As fi avut nevoie de un HTC ChaCha … la RoBlogFest, unde m-am intalnit cu Hoinaru, sa-l pozez (necompromitator, ca-i baiat bun) si sa-l dau pe Facebook. Sau la party Desperados, sa-l arat pe Hoinaru poligam. Sau la Street Delivery, unde iar m-am intalnit cu Hoinaru. Si toate astea ca sa arat ca Hoinaru ma urmareste 😛
Am avut nevoie de acces rapid pe facebook cand am organizat o petrecere supriza pentru prietenul meu, care nu avea cont de facebook.Astfel, am comunicat pe Facebook cu toti prietenii nostri care m-au ajutat sa organizez petrecerea, dar era dificil cand eram plecata, si nu puteam comunica cu ei.Asadar, un HTC Cha-Cha m-ar fi ajutat foarte mult in acele momente.;))
Ma plimbam intr-o zi prin oras cand de o data la un colt de strada un accident.O masina evitase un caine si intrase in stalpul de iluminat de la coltul acelei strazi.Multa lume adunata acolo se uitau cum politia facea sesizari la fata locului,cum ambulanta venea acolo,toate normale pana atunci.Am constatat cu stupoare ca cel care era la volanul masinii era un fost coleg de-al meu,un vechi prieten cu care mai comunicasem din cand in cand pe facebook.Imi da in cap in acel moment sa intru pe facebook de pe telefon si sa invit toti prietenii de acolo care il cunosc si care pot ajunge la spital pentru a fi alaturi de el(un gest frumos am crezut ca va fi) dar totul sa dus pe apa sambetei atunci cand constat ca de pe dragul si iubitul meu telefon nu pot intra pe facebook…pe urma am constatat ca nu e bun mai de nimic pentru internet…in cele din urma m-am dus singur la spital unde nu eram chiar singurul dar dupa parerea mea multi ar fi putut fi acolo daca aveam acces la facebook in acel moment…si cred cu tarie ca cu un HTC Cha-Cha in acel moment ar fi adus o raza de fericire pe buzele prietenului meu aflat intr-un moment greu!
accesez cu mare repeziciune facebookul cand se mai nimeresc prieteni de-ai mei sa uite ca telefonul e bidirectional (aka primesti si mai si dai. apeluri, mesaje, d’astea. ). daca au ceva activitate recenta inseamna ca’s teferi si rasuflu usurata. ca de problemele de zuzenie eram constienta cand m-am imprietenit cu ei, macar sanatosi fizic sa fie. si daca in loc sa apas nspe butoane diferite sa ajung la dragu’ facebook as apasa doar unul, ti-ai spala toate pacatele :)))
Trebuia sa ajung la munca la ora 8.30…dar in drum mi s-a stricat masina…adica mai degraba am ramas fara benzina…am intrat repede pe facebook sa-i spun colegei mele ca intarzii.
Trebuia sa ajung la munca la ora 8.30…dar in drum mi s-a stricat masina…adica mai degraba am ramas fara benzina…am intrat repede pe facebook sa-i spun colegei mele ca intarzii…dar nici o sansa …mi s-a stricat conexiunea…sau eram prea in camp.
Ami doresc si eu foarte mult un telefon ca acesta dar numi permit sa cumpar unul. Am multi prieteni pe facebooc si as vrea sa vorbesc cu ei si cand sunt plecata in oras sau in alta parte nu numai sa stau in fata calculatorului.
Facebook m-a invatat ca exista doua cuvinte in viata care-ti deschid multe usi:log in si log out
Nu radeti,eu vorbesc serios:))Cu ajutorul sau mi am gasit actualul iubit:)) cu ajutorul lui,mi-am gasit de lucru:))ei da,eu cred ca facebook mai nou devine sinonim cu multifunctional:)))
dincolo de orice ironie din cuvintele mele,recunosc,destept ala de l-a inventat(si sper ca ati realizat ca nu fac compliemente gratis).Tin legatura cu prietenii(in general ma contacteaza cand au nevoie de bani sau de vre-un proiect pentru facultate,ca deh…asa-s prietenii,cu bune si rele),tin legatura cu parintii(da,au si ei cont de facebook…in fond,comunismul a fost rapus de ceva vreme…si trebuie sa fie in pas cu moda si tehnologia-ce tinute se mai poarta,imi verifica mie conversatiile,ce baiat se mai da la mine,din astea…situatii uzuale).in general,conversatiile mele de pe facebook sunt civilizate(doar in trafic le mai zic la agenti sa se inmulteasca,bineinteles cu alte cuvinte…),la obiect,gen:mergem maine la facultate,mai bem si noi o cafea,ai vazut cu cine s-a combinat x,vai cat a slabit y(conversatii necesare pentru viata unei femei informate).
am facut chiar si cateva versuri despre facebook:))
a fost odata ca-n povesti,
a fost ca niciodata
un om ce n-avea rude-imparatesti,
dar a inventat faceboouk-ul deodata.
si nu era unul la parinti,
mai existau inca trei ”ele”,
student la harvard,un geniu intre sfinti,
ca luna intre stele.
privea pe zar cum pe mari
la telefon nu-era semnal,
se tot gandea la acele drumuri si carai
si un raspuns el nu gasea.
si in oglinda se privea
si inspiratia a venit
la facebook el se tot gandea
si uite asa,a reusit.
O situatie in care am avut nevoie de acces rapid la Facebook. : La ora de informatica, aveam link-urile de download pentru tema din ziua respectiva in sectiunea „Notes ” . Si m-a salvat !
Am avut nevoie de acces rapid la Facebook ca sa-i dovedesc cuiva ca sunt intr-un anumit loc si am postat o fotografie pe wall.
Voiam sa vad facebook’ul unei profesoare,care plecase din scoala pentru ca era insarcinata,si voiam sa-i vad copilasul,dar cum nu aveam facebook nu am putut. Si pana la urma mi-am facut facebook, ca sa particip si la concursuri.
Ziua de nastere a unui coleg de scoala, pregatiri si surprize gandite de catre toti colegii, colegi care din motive mai mult sau mai putin intemeiate nu au putut participa. Eveniment organizat la o data si ora precis stabilite, veselie, bucurie, urari si surprize nenumarate. Surpriza cea mare, oferita sarbatoritului, a fost surprinsa foarte frumos de camerele foto si video prezente, dar nu au putut fi sharuite si celorlalti colegi prin intermediul net-ului doar a doua zi. Ce bun era un astfel de telefon, cu buton dedicat accesului la Facebook, pentru transmiterea emotiilor si trairilor, aproape instant, tuturor ce au fost cu gandul alaturi de noi, cei prezenti la eveniment.
Eu sunt din Bucuresti dar de cand exista facebook-ul, mi-am facut cont si foarte multi prieteni!
In urma cu jumatate de an cunoscand o familie de italieni din Roma via facebook, ne-am imprietenit si in final ne-au invitat la Roma, la ei acasa..noi vorbim limba italiana si am organizat totul, am luat avionul, am ajuns in aeroport la Fiumicino si de-abia acolo am realizat ca adresa lor ramasese in mesajele de pe facebook si nu ne-o notasem pe o bucata de hartie.
Asadar am intrat in panica si ne puneam problema cum o vom duce la capat situatia creata!!!?? In final ne-am dus la biroul informatii aeroport si le-am explicat celor de acolo ce
s-a intamplat si au fost foarte intelegatori, lasandu-ne sa ne conectam la facebook de pe telefonul HTC al unuia dintre cei 2 de la biroul informatii….si asa am reusit sa luam taxi-ul si sa ajungem la prietenii nostri italeni…Voi retine toata viata aceasta patanie! De aceea gasesc foarte util sa ai un telefon performant cu legatura la internet, la facebook!
Haideti sa va povestesc si eu o intamplare care ma amuza ori de cate ori imi vine in minte!
Era 1 aprilie 2011 si aveam chef de glume si pacaleli,in ziua aceea parca toata lumea uitase ce zi este si toti erau posomorati si tristi si plictisiti asa ca am ticluit eu un plan>:) )!
Am intrat pe Facebook si am postat frumusel un status in care am spus” La operatie! Sper sa ne mai vedem…”primeam mesaje si comentarii ca ce am patit,daca sunt bine,telefonul suna incontinuu iar eu nu raspundeam,un complice de al meu a dat un comentariu la indemnul meu in care a precizat unde sa vina sa ma vada prietenii mei”am fost la spitalul Judetean este in stare grava,salonul 8 etajul 6 va asteptam acolo sa fim alaturi de ea”si nu mica mi-a fost mirarea cand am vazut ca prietenii comentau si faceau planul sa vina sa ma viziteze,ba mai mult chiar au si plecat intr`acolo insa le-am dat eu un telefon mic si dragut in care le-am spus ca aveam chef de glumite…sarate sau nesarate!:))I-am chemat la mine acasa si i-am scos la un suc si le-am dat niste prajiturele care sa le mai indulceasca minile!ce-i drept s`au cam speriat!deci cu Facebookul nu te joci! [-x
Asta a fost cea mai simpatica intamplare a mea cu facebookul…ar mai fi una cand tot primeam de la un prieten mesaje ca facebookul meu va fi sters si alte nebunii:)) dar in realitate era doar o mica teapa!:))
Imi iubesc prietenii!
Eu doresc succes tuturor participantilor si tie o vara miiiiiiiinunata!
Muuuah:*
Am avut nevoie de Facebook atunci cand am ramas cu masina in pana pe autostrada fara roata de rezerva si am fost nevoita sa-mi fac poza doar doar de i se facea mila vreunui prieten de mine, sa ma salveze de la pieire. Ideea a fost una stralucita pentru ca pana la urma am gasit binevoitori. ;))
Asa ca un telefon Cha Cha ar fi mai mult decat util. Cine stie cand raman in varf de munte izolata, sau acasa fara hartie igienica… :)) Noroc cu Facebookul ca stiu prietenii tot ce facem de cand ne trezim pana ne culcam. 🙂
Pot spune ca folosesc Facebook pentru a pastra legatura cu prietenii sau vechii colegi. Incerc mai mereu sa fiu conectata la el ,dar telefonul vechi si prafuit nu-mi permite sa fiu conectata mereu. Facebook’ul reprezinta un sistem performant de a te tine conectat la viata „virtuala”. Era intr-o dupa amiaza frumoasa de mai.Soarele stralucea uimitor pe cer si nu aveam ce face asa ca mi-am chemat iubitul sa facem o tura de parc.Asteptandu-mi mireasa,acesta sta cate vreo 30- o ora pentru a se pregati,am constatat ca nervii mei sunt intinsi la maxim.Cand a sosit am inceput sa ma cert cu el si asa a luat sfarsit relatia noastra.Atunci imi trebuia un telefon cu acces la internet pentru a „anula” relatia si dupa Facebook.
P.S: Don’t worry,be HAPPY!
Livia S.
Accesul la Facebook ar fi fost necesar să fie alături de mine în multe concursuri, alături la niște evenimente, ori când simțeam nevoie să împărtășesc ceva, ori să caut pe cineva pe această rețea socială și să vorbesc cu respectivul/respectiva și în ultimul rând dar nu cel mai lipsit de importanță punct ar fi comunicare cu anumite companii, din partea cărora aș fi primit răspunsul la întrebări mai rapid. Consider, așadar, că în toate aceste cazuri mi-ar fi fost de mare ajutor HTC ChaCha.
Am avut nevoie de acces rapid pe Facebook zilele trecute ca sa vorbesc cu prietenii mei dar nu a functionat pc 🙁
Ar fi fost bun un HTC!
Vara trecută, când am fost în vacanță în Grecia, vine la mine un tip îmbrăcat la costum. Un costum alb, impecabil, și acum îmi amintesc. Îmi întinde mâna și îmi zice carismatic: „Agallia Carlyn.”. I-am răspuns și eu prin același gest, zicând, nesigur pe mine, „Iliescu Dragoș. How can I help you?”. Răspunsul a fost total neașteptat: „I’m the one that’s going to help you, because today, my friend, is the luckiest day of your life.”.
La început n-am crezut, mi-am zis că face mișto de mine, dar părea foarte serios. Probabil că mi-a citit nedumerirea de pe față, dat fiind că a continuat: „If within the next 5 minutes you’ll tell me where do I come from, I’m going to give a 500.000 euros yacht.”. Pentru câteva secunde am rămas plat, dar m-am gândit că n-am ce pierde. Am scos rabla mea de C3, și dă-i și caută, mai întâi, semnal wireless. Când în sfârșit prinsesem net, l-am căutat pe Facebook. Dar să vezi f*taiul lumii până am intrat pe Facebook, că-mi tremurau mâinile, nu mai nimeream să scriu „www.facebook.com”. Dup-aia dă-i și bâjbâie-i numele, căci habar n-aveam cum se scrie. După ce, în sfârșit, i-am zis că provine dintr-un mic orășel numit „Florina”, el mi-a răspuns: „Congrats! You did it! You just won a 500.000 euros yacht.”, după care a scos niște hârtii pe care, evident, le-am citit superficial. Chiar câștigasem un yacht de 500.000 de euro! Eram la o semnătură distanță. Dar, să vezi, că n-aveam pix. Mă învârt puțin până fac rost de pix, bă și când am pus pixul pe hârtie, o reacție instantanee s-a declanșat, ca și cum aș fi apăsat un buton: am simțit niște lovituri în coaste și niște zdruncinături. Când, de-o dată, îl aud pe tata: „Hai, Dragoș, că e șapte jumate, trebuie să mergi la școală.”.
Acum stau eu și mă gândesc: dacă aveam acest ChaCha, intram mai repede în Facebook și aveam timp să și semnez respectivul contract. Să-mi bag piciorul!
Situaţii in care aţi avut nevoie de acces rapid pe Facebook: cand nu am putut intra pe facebook din cauza ecranului meu mic de la telefon iar calculator nu aveam in jur si mi-a spus cineva prin mesaj sa intru deoarece cineva special are o surpriza pentru mine sau cand a trebuit sa confirm o invitatie si iarasi nu aveam accesibilitate la un calculator iar telefonul meu nu avea cum sa ma ajute dat fiind ecranului prea mic-ma rog de mama de 3 ani sa-mi ia altul. Am internet degeaba 🙁 ca la halul meu de telefon il platesc degeaba daca nu pot intra
mult success la toata lumea
In ziua de astazi cam totul se intampla pe facebook….ei bine,eu o sa fiu scurta si la obiect…cea mai haioasa si cuidata exprienta in are am avut nevoie sa accesez rapid facebook-ul a fost atunci cand m-am despartit de prietenul meu ..stiti cum e optiunea aceea „in a relationship”..ei bine..fostul meu iubit tinea sa anunte de fiecare data cand facea ceva anume..si tocmai ce ne-am certat grav…stiam ca o sa vrea sa se desparta pe mine..dar cum era facebook maniac …tare a vrut sa faca acest lucru pe facebook…din „in a relationship”…in „single”…revenind….dupa cearta stiam ca singura cale de a-i lovi orgoliul este sa ajung eu prima acasa sa schimb statusul de pe facebook…i-am luat-o inainte..si nu stiu ce l-a suparat mai tare..cearta sau eu cu „mica mea aroganta”…trebuie sa lovesti „inamicul” cu propriile arme:P…i-am dat eu papucii prima….poate pare o poveste copilareasca ..dar eu imi amintesc cu drag mereu aceasta experienta 🙂
Al meu telefon e mai ciudat! Intra pe orice alt id de messenger, dar cand tastez idul meu imi da eroare. Am fost la reprezentanti, dar degeaba. Nu stiu de ce nu imi merge daca pe pc nu am nici o problema. Printre altele, apartamentul in care m-am mutat este atat de departe de oras ca nici un operator de internet nu si-a intins inca bratele. In situatia data, chiar am nevoie de un telefon pentru a intra in contact cu civilizatia. Trebuie sa stiu ce Dumnezeu se intampla in grupul meu de prieteni, pe care nu mai reusesc sa ii vad din cauza lucrarilor ce trebuiesc facute la apartament. Cea mai aiurea situatie a fost cand m-am trezit in mijlocul noptii cu apa in camera. S-a spart o teava la ora 4 noaptea. Am sunat la singurul numar de telefon ce mi-a fost oferit „in caz de ceva” si nimeni nu a raspuns. Mi-am sunat si cunostintele…Degeaba. Lumea dormea si gata! Atunci aveam nevoie de Facebook poate se gasea vreun instalator fara somn sau macar vreun prieten ce are astfel de cunostinte. Cat timp unde locuiesc e santier, necesitatea unui astfel de telefon trece pe zi ce trece.
Al meu telefon e mai ciudat! Intra pe orice alt id de messenger, dar cand tastez idul meu imi da eroare. Am fost la reprezentanti, dar degeaba. Nu stiu de ce nu imi merge daca pe pc nu am nici o problema. Printre altele, apartamentul in care m-am mutat este atat de departe de oras ca nici un operator de internet nu si-a intins inca bratele. In situatia data, chiar am nevoie de un telefon pentru a intra in contact cu civilizatia. Trebuie sa stiu ce Dumnezeu se intampla in grupul meu de prieteni, prieteni pe care nu mai reusit sa ii vad din cauza lucrarilor ce trebuiesc facute la apartament. Cea mai aiurea situatie a fost cand m-am trezit in mijlocul noptii cu apa in camera. S-a spart o teava la ora 4 noaptea. Am sunat la singurul numar de telefon ce mi-a fost oferit “in caz de ceva” si nimeni nu a raspuns. Mi-am sunat si cunostintele…Degeaba. Lumea dormea si gata! Atunci aveam nevoie de Facebook poate se gasea vreun instalator fara somn sau macar vreun prieten ce are astfel de cunostinte. Cat timp unde locuiesc e santier, necesitatea unui astfel de telefon creste pe zi ce trece.
Ei bine..anul trecut am participat la un concurs pe facebook. Premiul consta intr-o pereche de manusi de box (am vrut foarte mult sa il castig deoarece prietenul meu este boxer) si tot ceea ce trebuia sa facem era sa strangem like-uri…desigur ca ne-am chinuit ceva timp dar ca sa fim sinceri nu puteam sta tot timpul pe facebook trebuind sa ne ducem si la scoala..deci mult timp pretios a fost pierdut din cauza scolii. Pana la urma am pierdut rusinos..si ma gandesc ca daca data viitoare cand vom mai participa la un concurs vom avea la indemana un telefon HTC,cu siguranta vom castiga.
Luna trecuta am avut unitatea la reparat si am fost disperata, nu am reusit sa intru pe facebook deloc, in una din zile chiar m-am dus la vecina si am rugat-o sa ma lasa sa intru sa vad ce mai este nou, mai ales ca particip si la concursuri. Daca as avea un asemenea telefon atunci nu mi-ar mai pasa daca computerul ar pati ceva sau nu!
E un lucru apr0ape normal si necesar,cum tehnica progreseaza,ar fi cazul sa am si eu un asemenea telefon. Jan Omvesel Ploiesti
de vreo cateva luni m-am bagat tare pe facebook si recunosc ca imi place mult
Cea mai neasteptata postare pentru cei care ma cunosc a fost postarea unei poze la un concurs,si nu orce fel de poza!.Pentru ca era un concurs foto de creatia si trebuia sa fac ceva inedit: m-am urcat intr-un pom care nu era chiar mic in plina iarna ( zapada ,ger) cu respectivul produs al firmei si cu o hartie pe care am scris mare data.Chiar ca am fost „unica” si am facut o poza originala!Acum si pentru mine mi se pare nu doar ca un gest neasteptat si chiar o idee „loca”.
Cand am gasit un catel cu o sarma in jurul piciorului, care era foarte umflat, iar catelul nu am reusit sa il prind singura, asa ca a trebuit sa postez pe Facebook sa gasesc ajutor.
Situatii neasteptate ar fii cand am intrat pe facebook pentru a gasi un mesaj de despartire de la prietenul meu. Sau cand am aflat ca iau bacul la mate si primul lucru pe care l-am facut a fost sa anunt lumea pe facebook. 🙂
pai in fiecare zi intru deoarece mereu am cate ceva de facut acolo…ba concursuri la care nu castig niciodata deoarece sunt doar tzape, ba vb cu prietenii, ba caut ceva…
de facebook am avut nevoie cand urgenta acum cateva luni ,cand m-am mutat in alta tara si a trebuit sa vorbesc urgent cu un prieten din tara si nu aveam cum decat pe facebook,insa nu mi se incarca pagina de facebook si asa a durat vreo cateva saptamani…habar nu am de ce ,toate celelalte adrese imi mergeau,am pus pe altcineva sa intre din tara pe facebook la mine si a mers,dar de la calculatorul meu nu mergea deloc….aveam o gramada de nervi ,dar pana la urma s-a rezolvat,dar nici acum nu imi pot explica de ce nu se incarca pagina de facebook
Am fost plecat cu treaba in Italia si calea de a comunica , cu prietenii din tara erau cele standard telefoane si mesenger cand aveam acces la un pc.Ar fi fost super sa am un HTC Cha Cha sa fiu pe Facebook tot timpul.
Am locuit câteva luni într-o altă ţară, şi evident că mi-am făcut şi prieteni acolo. Partea proastă e că eram pe roaming, şi niciodată nu îi sunam, iar singura modalitate de contact era Facebook. După ce am stabilit cu cineva să ne vedem la o anumită oră într-un anumit loc pentru o înregistrare la o instituţie, eu am ajuns la locul respectiv chiar mai devreme, după cum obişnuiesc, şi am decis să-mi aştept prietenul în faţă. Am aşteptat zece minute, douăzeci, la treizeci deja m-am enervat. Nici măcar nu îi cerusem numărul de telefon, din motivul enunţat mai sus. Zgarcenia asta m-a costat ceva pentru că am stat acolo o oră; era important să vină cu mine pentru că ştia limba (eu nu), şi era important să se întâmple în ziua aia. Ajungând acasă, văd un mesaj pe Wall cu “Sorry, I can’t make it before 5” (trebuia să ne vedem la 2), iar când l-am contactat, mi-a zis foarte senin „Ooh, I was sure you had Facebook on your phone”. Daa, if only!
Intr-un week-end am fost plecata la bunici si deoarece i-am promis prietenei mele ca voi fi pe Facebook sa o ajut sa-si de zvolte ferma pe Farmville, a trebuit sa fac in asa fel incat sa gasesc pe undeva o conexiune la net. Cum laptopul meu a detectat in vecini o retea wirless am plecat la ora 21.00 sa cer net. Nu a fost usor deoarece acestia au o adevarata fortareata in jurul casei, cu inima cat un purice am escaladat-o aruncandu-i dulaului ce pazea intrarea cateva bunatati si m-am prezentat la usa, le-am spus ca am fost sunata urgent sa verific un mesaj si cum nu aveam net am apelat la ei sa ma ajute si sa -mi logheze laptopul la reteau lor. M-am folosit de acest sirletlic cu gandul ca o sa am net gratis si sa stau pe facebook ;)) ori de cate ori vin la bunici, nu numai atunci, insa domnii s-au prins de figura si pretextand ca au uitat parola m-au invitat sa folosesc calculatorul lor. Vazandu-ma asa disperata saptamana urmatoare bunicii si -au instalat net pentru a nu mai fi facuti de toata jena prin vecini de nepoata lor cea nebuna.
cand plec undeva .. vreau sa mentin legatura cu prietenii .. si de aceasta intru pe facebook unde pot sa socializez cu ei . dar din pacate pe mobil nu pot sa intru deoarece nu este compatibil 🙁
Doua printzese intr-un parc din Oradea, au lasat teracota si isi faceau poze dă feisbuc langa copaci. Bucurenci style. La un moment dat, una-i zice celeilalte: Fa, hai langa asta ca e mai gros!
Iti dai seama cate like-uri primeam daca le faceam o poza si o postam pe feisbuc? 🙂
Cea mai neasteptata situatie in care am postat pe facebook a fost cand am nascut. Toata lumea ma suna, ma felicita si ma intrebau cum e bebe cu cine seamana si am hotarat sa-i fac poze bebelusului si sa-l arat lumii intregi si asa am si facut. Si toata lumea a putut vedea poze din primele clipe de viata ale lui bebe.
O situatie in care am avut nevoie de facebook ar fi cand am castigat un abonament la b’estefest cu o zi inainte de inceperea festivalului si trebuia sa primesc detaliile pe facebook pentru ridicarea lui. Un asemenea telefon ar fi fost genial in aceasta situatie!
bafta mare tuturor!!!!!
Sunt in tren si SE k800i nu stie sa urce video sau poze pe net. Altminteri puteai vedea un cocalar si printesa lui ascultand Animal X la o mizerie de LG. Muierea mea asculta la un iPod shuffle Kronos Quartet, in casti. Le-a scos din urechi si le-a dat la maxim. Cocalarul si-a pus castile ca il acoperea iPodul. Acum e liniste
Telefonul meu este unul mai simplu si mai ieftin, nu am acces la internet de la el. Ma ajuta laptopul in acesta situatie. Pe facebook intru in fiecare zi cam de anul trecut si mi se pare din ce in ce mai interesant. Situatii ceva mai neasteptate cand am postat pe facebook imi amintesc vreo doua. Una ar fi cand la un concurs foto de creatie mi-a venit ideea spalarii de bani si ca s-o exprim cat mai bine am facut poze banilor in cada cu dusul pornit pe ei. Am postat aceasta fotografie si se pare ca a impresionat ca am si castigat. Iar a doua ceva mai hazlie a fost cand un individ pe care nu-l cunosteam imi lasa mesaje de genul :” Ai promis ca vii in Bucuresti, am asteptat aseara de ce n-ai venit?” Initial am evitat sa-i raspund, cum devenea din ce in ce mai insistent intr-o seara m-am hotarat ca a doua zi voi intra si-i voi raspunde. Obisnuiesc sa iau laptopul la servici si in pauze mai intru pe facebook, mai verific mailurile, etc. In acea dimineata l-am pregatit, l-am asezat la usa dar din graba am plecat fara el. Pe drum mi-am dat seama dar nu m-am mai intors. I-am raspuns individului cand am ajuns acasa si a inteles ca de fapt ma confunda cu altcineva. Atunci ar fi fost foarte util acest HTC ChaCha, util si comod, si nu numai atunci, pare a fi perfect.
Cand am vazut un baiat dragut la facultate, aveam nevoie urgenta de facebook sa aflu mai multe detalii:D cine stie poate…:D
Citind comentariile de pana acum, pot sa zic ca Facebook este dispensabil. Alegem sa stam pe Facebook pentru ca e placut, pentru ca iti intalnesti vechii prieteni/colegi, pentru ca ne place sa ne laudam cu ultimul succes si sa fim consolati in caz contrar, pentru ca ne place sa aflam ultimele “stiri” despre persoanele cunoscute, pentru a ne sustine brand-ul preferat si pentru ca primim mesaje de “La multi ani!” de la o groaza de oameni care, daca nu ar exista Facebook-ul, nu ar stii ca este ziua ta. Facebook-ul ne face sa ne simtim mai bine despre noi. Facebook-ul nu este facut pentru situatii neasteptate, ci pentru savurare.
Eram la scoala si le povesteam colegelor mele despre un site pe facebook la care castigasem un premiu si ele nu ma credeau,atunci am intrat rapid pe facebook si direct pe pagina unde era postata lista de castigatori si comentariile acestora,printre care si un comentariu din partea mea,abia dupa ce au vazut cu ochii lor m-au crezut!
Mi s-a intamplat si mie dar cred ca sunt singurul care uneori vrea sa imaprtaseacs momente unice de neuitat si de nerepetat cu cei apropiati lui .Este de ne descris acel sentiment si mie imi este foarte greu sa il exprim prin cuvinte dar atunci cand il simti iti vine sa opresti pe cineva pe strada si sa incepi sa ii povestesti .
Mai sunt cazuri cand ai mare nevoie sa intri pe Facebook de exemplu eu , era o data un concurs cine strangea cele mai multe like-uri castiga o minge de baschet eu o vroiam pentru fratele meu care este baschetbalist si joaca la divizia B in bucuresti si nu am reusit deoarece trebuia sa merg si la scoala unde nu puteam sta pe internet si oricum pentru concurs aveam alocat jumatate de ora sau o ora pe zii si nu era suficient in majoritatea tumpului eram pe drum .Imi doream foarte mult sa castig deoarece fratele meu este o persoana foarte buna si nu ma dezamagit nici o data fata de mine care am facut-o mai des de cat mam dus la baie
In timpul ala in care eu eram pe drumuri un HTC Cha Cha mia-r fi fost de mare ajutor.
Eu nu folosesc prea des fb-ul si de aceea nu avut avut nici o situatie de urgenta incat sa las msg.Sper sa castig telefonul deoarece este ft tare.Bafta tuturor!
Voi fi scurt si la obiect.Recunosc ca stau prea mult pe Facebook asa ca mai bine imi dati htc-ul pentru a sta mai mult pe el pentru al butona:D.
Situatia cea mai neasteptata in care am postat pe Facebook a fost acum un an si sa intamplat chiar in biserica :)) cam pacatos dar de.. ce sa facem :)), find frate de ginere la nunta celui mai bun prieten al meu desigur.Aveam nevoie neaparat de un DJ pentru ca cel care il aveam deja stabilit ne-a lasat pe motiv ca fica lui a avut un accident.In situatie de urgenta mi-am adus aminte de un prieten de pe facebook care ar putea sa ma ajute :D. Cum nu aveam numarul lui de telefon alta solutie decat sa intru pe facebook si sa vb cu el nu aveam si intr-o ora jumatate era deja la noi si multumit ca am rezolvat problema,asta intamplandu-se pe vremea cand aveam si eu un smartphone care din pacate e pe fundul marii acum :)).
Am demonstrat ca pot face si eu parte din acele momente de EPIC Facebook FAIL. Veneam cu trenul de la Cluj la Bucuresti cu colegii mei de apartament. Evident ca la un drum care tine 10 ore si putin peste 2 secole, fumator fiind, trebuia sa fumez … si nu eram singurul!
M-am dus cu inca un coleg la baie sa fumam, am intrat pe mobil si a trebuit sa scriem pe Facebook ca „Pe tren, la o tigara …” moment in care ceilalti colegi care au ramas in compartiment au vazut si ei pe mobilul lor ce am scris si au tinut sa zica tare ce status ne-am pus noi …
Norocul nostru a fost ca domnul controlor trecea prin preajma compartimentului in care erau colegii mei si dupa ce a auzit asta, s-a dus direct la baia in care eram si a fortat usa.
Fum era, tigari in mana, mai eram si doi baieti … N-aveam nici cea mai mica scuza!
Am luat amenda si ne-a spus controlorul ca avem si o alternativa … Curiosi, l-am intrebat despre ce este vorba, sperand sa scapam mai ieftin cu ceva bani marunti.
Propunerea lui a fost pe atat de amuzanta pe cat a fost de socanta. Ne-a spus ca putem declara in procesul verbal ca faceam sex in public si ca amenda va fi mai mica decat cea pentru fumat si … evident, am acceptat!
Fie ca a fost nasol sau nu, eu personal nu imi mai actualizez statusul din bai, fie ele si de tren!
P.S. Facebook, imi datorezi 180 de lei! 🙂
Acum cateva luni am postat pe facebook o poza “artistica” cu o tigara..care a fost interpretata gresit de fratele meu paracios care le-a spus parintilor..am aflat ca el aflase de poza si urma sa ma spuna, insa nu puteam sa sterg dovada (nu aveam un astfel de telefon la indemana si nici nu ma aflam acasa sau la o sursa conectata la internet) iar parintii mei n-ar fi inteles ideea pozei..cand am reusit sa sterg fotografia era deja prea tarziu..geniul de frate-meo o salvase..daca reactionam mai devreme poate nu-i venea aceasta idee magnifica..insa a aflat ca aflasem de ceea ce urma sa se intample si a reactionat in consecinta..asa ca a iesit un mare scandal..ar fi fost foarte utila o astfel de “jucarie” in acel moment..si cum il am pe fratele meu la prieteni ar trebui sa am mai multa grija cu ceea ce postez pe facebook si cu setarile implicite
Cea mai neasteptata situatie in care am postat pe facebook a fost probabil cand am fost in spital cateva zile si noaptea imprumutam laptopul colegei de salon si stateam pe net(avea 3 stickuri de net <3 ). Toata lumea dormea la 1 noaptea si eu stateam pe facebook si vorbeam cu prietenii. Alta situatie ar mai fi cand am fost la mare si la cazare teoretic aveam net, practic nu. M-am imbolnavit si stand in camera in loc de plaja am intrat pe wireless-ul pensiunii de vis a vis si desigur direct pe facebook 😀
Am un HTC s 310 Oxygen…Nu prea am avut probleme cu el…Dar a fost odata cand am castigat la un concurs si in 1 ora trebuia sa confirm premiul…Naiba sa-l ia ca fix in acel moment s-a blocat s am pierdut un set de casti cu microfon originale de la nu stiu ce film…Am mai avut o situatie neplacuta cand aveam tot acest telefon cand nu aveam minute s am vrut sa ii zic cuiva foarte important pe fb si nu aveam nici pc…Atunci s-a inchis si a trebuit sa il duc la reparat…A stat suparata pe mine acea persoana 3 saptamani:|
Te-au speriat vreodata parintii tai? Nu ma refer sperieturii de copii mici; din acelea zdravene. Mama mea m-a speriat intr-o saptamana cat pentru toata viata.
Banul = putere. Adevarat. Informatia=putere. Si mai adevarat.
Recent am terminat sesiunea. In ultima saptamana din sesiune am lasat-o mai usor. Mi-am facut si o prietena, statusul meu era „in a relationship”. Am iesit cu ea in oras la petreceri, dadeam attending party. Era frumos. Pana m-a intrebat mama ce face fata.
Eu: „Care fata?”
M: „Prietena ta”
Eu: „Aaaa. Bine?” :-/
Intr-o alta zi m-a intrebat cum a fost la petrecere si m-a certat ca de ce nu invat. Abstract 😕 De unde sa stie ea, cand nu stia nimeni?
Guess what? Mama mea are cont de facebook b-) Acum trebuie sa fiu atent la ce pun pe facebook. Aaaa da. Nu am telefon cu net, desi mi-ar prinde bine unul
Eu am avut cel mai tare nevoie de facebook in timpul sesiunii. Profa noastra de management era plecata in Grecia, fiind nevoiti totusi sa dam examenul profesoara a lansat o conversatie pe facebook in care eram toata grupa. A fost o testare online, ea scria intrebarile iar noi trebuia sa raspundem in 30 de secunde. Nu a luat nimeni mai mult de nota 7, iar conversatia a fost adusa ca dovada domnului DECAN, fapt care dovedea ca noi am dat examenul. Sunt la o Universitate Particulara si sper ca la acelea de stat sa nu se intample asa.
Oricum, cu asa telefon alta data pot sa dau examenul si din lift.
Acum un an cand se lansase HTC Legend fratele meu isi cumparase unul, iau un laptop …bineinteles ca ne contraziceam care dintre cele doua poate sa faca mai multe.
Ne-am dus in parc sa facem cateva poze si sa vedem cine le incarca primul pe Facebook. Eu am facut poze cu o camera foto, dar pana sa le transfer pe laptop si sa le incarc pe Facebook fratele meu castigase provocarea.
Daca as fii avut un HTC Chacha as fi avut acces rapid la Facebook.
Fecebook-ul este ceva unic si te ajuta sa fii alaturi de prietenii tai cei mai apropiati este o senzatie imposibil de descris de a imaprtasi lucruri importante pentru tine cu ceilalti prieteni si de a lega noi prietenii .De cand folosesc eu Facebook-ul ma-m apropiat din nou de prieteni vechi si pe zi ce trece si il folosesc mai mult parca devine un lucru uman si din ce in ce mai fascinant
Eu sunt umpic mai deosebit si daca cineva nu se mai bucura alaturi de mine nici eu nu ma pot bucura ceea ce inseamna ca de multe ori am vrut sa postez ceva pe Fb dar nu am avut cum. Mi s-a intamplat o data cand eram intr-o baie dintr-un Mall mai exact intrun W.C. si am aflat ca intr-un oficiu din caminul meu de da un super party cu toate cele. In momentul acela am sunat pe toata lumea in functie de cat imi ajungea creditul de pe mobil (de doua beep-uri) . Si asa am ajuns sa imi anunt din un W.C. 2 din cei mai buni prieteni de cel mai epic party
In acel moment in care ma aflam in W.C. asi fi avut mare nevoie de un HTC cha cha
O situatie cand am avut nevoie de facebook a fost atunci cand m-a sunat mama sa imi spuna ca a vazut pe facebook ca o veche prietena de-a mea s-a casatorit .Nu o mai vazusem de mult ,dar macar ar fi putut sa ia legatura cu mine. Atunci mi-ar fi placut sa am un HTC Cha Cha sa-i fac cateva „urari de bine” ca a uitat de mine
Aveam o intalnire pe seara cu un tip al carui nr de telefon si e-mail il stersesem din memorie…in urma unei certuri aprinse in dimineata zilei respective…cu toate acestea, el a zis ca va veni si ca ma va astepta la locul stabilit…Dupa-amiaza, dupa un examen la facultate , afland ca el avea dreptate si nu era vinovat de nimic, am dat fuga la biblioteca, unde avem internet si am intrat pe facebook sa ii aflu adresa de mail si sa ii scriu un mesaj prin care mi-am cerut scuze si i-am zis ca am sa vin, asa cum am stabilit. facebook ne-a salvat…suntem si acum impreuna 😉
Am gasit acest concurs navingand din intamplare pe site-urile cu concursuri pentru a-mi mai omori ceva timp. Pentru ca, desi nu mi-am propus s-a intamplat sa ma aleg cu ceva mai mult timp pentru mine de cat sunt obisnuita sa am in general. Da…m-am “procopsit” cu un minunat varsat de vant la 22 de ani. Ma simt mai pictata ca un Arlechino si parca ma lupt in fiecare secunda cu o invazie de furnici pe tot corpul. Trist dar adevarat! Au trecut doar doua zile de boala, mai am de asteptat inca vreo 12 cel putin…:(
Primul lucru pe care l-am facut cand am realizat ca sunt nocoroasa posesoare a unei boli molipsitoare, perfect constienta ca nu voi parasi domicilul pentru doua saptamani, a fost sa-mi postez un status dragut pe Facebook pentru a vedea cator prieteni le pasa de suferinta mea Reactiile nu au intarziat sa apara si deja parca ma simteam mai bine stiind ca desi virtual, prietenii imi erau alaturi cu sfaturi si incurajari. Asa ca Facebook-ul a actionat mai ceva ca un medicament in special asupra psihicului meu deprimat in lupta cu boala. De multe ori cand sunt plecata intru sa-mi verific contul de pe telefon dar din pacate inca nu am intrat in randul celor inzestrati cu un smartphone care sa le faciliteze accesul la site intr-un mod placut, aproape identic cu cel de la pc.
Mi-as dori un asemenea telefon din doua motive: 1. Pentru ca inca nu am experimentat senzatia unei navigari pe Facebook dintr-un singur buton ( un vis implinit as spune pentru un user asa inrait ca mine ) 2. Bucuria de a le impartasi prietenilor oriunde si oricand noutati despre mine chiar daca nu sunt mereu cele mai placute. Chiar daca nu voi castiga si poate povestea mea cu “Fb – cel mai bun medicament” nu te va impresiona, nu voi renunta la ideea ca tehnologia ne face sa ne simtim din ce in ce mai aproape de oameni chiar daca suntem departe unii de altii. Este de fapt, singura modalitate de a pastra o comunicare solida cu cei dragi.
Eu nu sutn atat de fericita in privinta accesului de pe mobil pe net.Telefoanele mele, doua la numar sunt mai limitate, asa ca accesul meu pe facebook este prin intermediul calculatorului de acasa. Am avut odata urgenta nevoie sa intru pe facebook, intrucat, un individ abia cunoscut, care ma si suna pe telefon, si-a facut cont pe facebook, pentru a fi in lista mea de prieteni. El de obicei intra noaptea. Asa ca omul nostru s-a apucat sa-si completeze datale personale, incluyandu-ma pe mine in familia lui, ca fiind viitoarea sotie. Va dati seama ca eu avand cont de cel putin 4 ani, am in lista de la sef pana la colegi de scoala, de bloc, si chiar unii membrii ai familie. Cand mi-a spus la telefon ca m-a trecut pe mine la viitoarea sotie, mai eram si pe drum, m-au trecut toate caldurile si frisoanele posibile. Nu stiam cum sa ajung mai repede acasa, sa-l sterg din lista de prieteni.Cand i-am cerut sa stearga clasificarea facuta…in viitoarea sotie, mi-a spus ca nu mai stie cum. Pana la urma l-am convins sa imi dea parola si am intrat eu in contul lui, cand am ajuns acasasi am facut ordinea cuvenita. In concluzie, nu dati la prosti acceptul in lista de prieteni, ca nu stiti ce ii taie mintea.
Facebook. O retea de socializare care este privita cu scepticism de cei care nu o folosesc, cum a fost privita si de mine inainte de a mi se intampla ceea ce voi relata pe scurt. Ocupatia mea de webdesigner mi-a oferit o gramada de oportunitati fie ele financiare, fie sociale. Dintr-o scurta experienta pe contul unui prieten de Facebook am observat ca incep usor usor sa devin dependent de anumite aplicatii de acolo asa ca am decis sa nu-mi deschid un cont deoarece am considerat ca este o pierdere semnificativa de timp. Iata-ma ajuns in statiunea Slanic Moldova impreuna cu parintii mei. Dimineata, devreme, primesc un telefon de la un numar necunoscut. Dupa o discutie de aproximativ 15-20 minute mi s-a oferit ocazia de a castiga o suma cu TREI ZEROURI exprimata in moneda europeana (euro) mai precis in jur de 4000 euro. Era vorba de un proiect complex, cu filiale in mai multe tari,r ce doreau sistem administrativ individual etc … nu are rost sa intru in detalii tehnice. Am fost de acord cu acele conditii, si mai ales cu pretul care, sincer sa fiu imi facea cu ochiul si deja incercam sa stabilesc o intalnire, undeva in tara, cu persoana respectiva. Dupa ce am fixat detaliile, locul de intalnire, a urmat un lucru la care nu ma asteptam. Persoana in cauza imi cere o poza cu mine, ca sa ma poate recunoaste la intalnire, eventual profilul meu de Facebook. Am ramas blocat. Pesimist din fire, am simtit ca voi rata aceasta ocazie care s-a ivit din senin. Cu o voce scazuta ii zic ca nu am profil de Facebook. “Nu e nici o problema. Imi poti trimite o poza cu tine prin email. Uite adresa mea …”. Hmmm, deja suna prea frumos sa fie adevarat, nu-i asa? Ei bine, asa este. Va asteptati ca intr-un centru de tratament pentru persoane trecute de prima tinerete sa existe wireless? Sau si mai bine, va asteptati ca parintii mei sa aiba aparat foto digital? Bineinteles … ca NU ! Nici wireless, nici conexiune internet prin fir, stick, modem orice si nici aparat foto digital, ci mai rau aparat din ala vechi cu film. I-am zis ca o sa rezolv in cateva ore si revin cu un telefon. Mi-am dedicat intreaga zi cautarii unui aparat foto, am gasit in cele din urma, am facut poze cu mine, le-am descarcat pe laptop dar mi-au mai trebuit aproximativ 2 zile pana ce vremea mi-a permis sa plec din statiune pana in cel mai apropiat loc unde puteam sa gasesc conexiune la internet (wireless) pentru ca nu se cuvine sa intri in alt hotel sau cine stie unde sa ceri acces la internet. Ce sa mai vorbesc de telefon mobil, detin un SE K320i vai de mama lui la care pot doar sa raspund si sa apelez. Vreti sa aflati finalul ? Pana am reusit eu sa-i trimit un email cu pozele, am primit, cu parere rau, vestea ca a fost gasita o alta persoana care sa se ocupe de proiect. Iata, ca in aceste situatii, un telefon capabil sa realizeze conexiune instanta cu Facebook, m-ar fi ajutat enorm. In aproximativ 15 minute, imi faceam si un cont, si vreo 3-4 poze, multumeam si omul de afaceri si poate daca totul era ok, nu mai umblam 3 zile aiurea.
Facebook!!!
Nici azi nu-mi vine sa cred ca m-am hotarat, cu greu ce-i drept, sa-mi fac un cont pe facebook. Abia ma familiarizasem cu netul, yahoo, google, mail sau mess, eram reticent.Ce putea sa-mi ofere in plus Facebook?
Eu, in general, sunt un introvertit, nu reusesc sa-mi fac usor prieteni, aceia putini pe care-i am ii numeri pe degetele de la o mana. Uneori ma retrag sau evit apropierile de teama unei dezamagiri sau unui esec, alteori cred ca asa e mai bine singur doar cu familia mea caci ei nu ma dezamagesc niciodata.
Si totusi am descoperit Facebook care din punctul meu de vedere este ca o lume paralela, extrem de interesanta in care oamenii sunt oameni dar altii, dar altfel, o lume imaginara in care nu esti nevoit sa te expui cu totul, arati doar o parte din tine, restul e fantezie, e mister. Am vazut aici cum oameni care nu m-au cunoscut niciodata imi sar in ajutor, ma sprijina uneori la cate un concurs imi dau like-uri, n-am castigat nciciodata nimic, dar a ramas aprecierea pentru ei.Exista acea comunicare , intelegere, doar de ei stiuta, doar de cei din lumea Facebook.
Neasteptat este pentru mine orice minut in care patrund in aceasta lume, nesateptat este cu cata usurinta pot sa postez ceva, parca totul se pierde in eter doar pentru a ramane vesnic. Odata patruns in aceasta lume nu cred ca mai poti renunta, e mai rau ca un drog, revii, revii mereu si sigur ca am nevoie de acces rapid la facebook, acum nu mai pot altfel.
nu tot timpul am internetul la indemana dar cu un telefon ca aceste cu internet activat, este perfect pentru serviciile de socializare precum facebook. unde pot comunica la timp cu cei din lista de prieteni
Cei apropiati mie, ma cunosc destul de bine ca sa stie de ce ce sunt in stare. Pentru ei, intamplarea pe care o voi relata nu este deloc neasteptata. Insa, cei care nu ma cunosc, vazandu-ma intr-o astfel de ipostaza, isi pun serioase semne de intrebare asupra sanatatii mele mintale. Despre ce este vorba ? Intr-o zi, venind de la serviciu, sotia imi spune ca cel tarziu pana la ora 24.00 trebuie sa postam pe o pagina de Facebook o poza mai neobisnuita, pentru a participa la un concurs. Din poza trebuia sa reiasa faptul ca faceam cumparaturi la un anume magazin. Era 1 octombrie. Asa ca m-am costumat in Mos Craciun, mi-am pus barba si si am plecat la cumparaturi. In magazin a fost nebunie curata !! Sotia mea mergea in spatele meu…. dar cu vreo 5 pasi in urma . Si bine a facut, ca s-a intalnit cu seful ei. Probabil ca, daca ar fi vazut-o cu cine umbla, a doua zi o astepta cu cartea de munca la intrare :)) Copiii din magazin strigau „mama, mama, uite-l pe Mos Craciun „. L-am auzit pe un tata mai sugubet, raspunzandu-i copilului „probabil ca este Mos Craciun care s-a ratacit anul trecut, de nu a mai ajuns la noi”. Oricum, a fost o distractie pe cinste ! Seara, ajunsi acasa, am postat pozele pe Facebook, in care eu apaream la cumparaturi intr-o zi superba de toamna, costumat in Mos Craciun.
Facebook-ul mi-a devenit ca un prieten de fapt ca cel mai bun prieten deoarece ma ajutat sa scap din multe incurcaturi pentru ca eu intru in situatii jenante mai tot timpul . Eram o data pe strada cu bicicleta si am cazut vix intr-o ciocolata de caine ma-m ridicat si tota lumea radea de mine mai ales ca eram si cu prietenii si mai cazusem si in fata unor fete ma-m dus repede acasa ma-m gandit sa postez pe facebook pentru ca oamenii sa nu vada ca imi este rusine cand de fapt imi venea sa intru in pamant de rusine ce imi era doarece mi se murdarise tot tricoul (meu preferat). Asa ma ajutat pe mine cel mai bun prieten virtual al meu sa scap usor dintr-o situatie foarte jenanta .Daca as-i castiga acest telefon mia-r fi mult ai usor deoarece asi fi mereu langa cel mai bun prietenul virtual .Si sunt sigur ma mar ajuta sa mai scap din multe alte situatii jenante in caree voi intra
Bună,
Haideţi să vă povestesc o super fază… Tânără şi neliniştită fiind în anii facultăţii când îmi permiteam să fac orice îmi trecea pe lângă ureche, am decis eu că înainte de licenţă am nevoie de o pauză, aşa că prin aprilie mi-am luat un bagajel decent pentru o săptămână şi am plecat în Istanbul – oraşul oriental care seduce pe oricine.
Toate bune şi frumoase numai că ai mei părinţi, grijulii de altfel, au insistat mereu că eu „să mă concentrez pe carte şi să îmi constuiesc o carieră” – lucru departe de mine în acea perioadă, consideram că am destul timp şi după. Astfel că am decis să nu le spun de „mică mea escapadă” şi chiar înainte să plec am insistat să le subliniez cât de ocupată voi fi şi că s-ar putea că să nu îi pot contacta prea des.
Totul a fost ok. Când am ajuns acasă am făcut o selecţie cu poze pentru un album pe Facebook, bineînţeles, numai că acum, după aproape 4 ani, surioara mea de 15 ani şi-a făcut şi ea cont pe Facebook, că tot adolescentul care se respectă. Iar la 2 zile după un scurt briefing despre cum se foloseşte site-ul mă trezesc cu un telefon de la mama în care mă întreabă mirată cum şi când am ajuns eu în Istanbul pentru că am nişte poze pe internet … După realizaţi că a trebuit să suport 30 de minute de morală în care eu a trebuit să recunosc cât de mult am greşit şi că m-am maturizat (slavă Domnului că discuţia a fost prin telefon).
Aşadar aveţi grijă cu ce postaţi pe Facebook happy.
Acum mult timp eram in parc cu cateva prietene, cu rolele, iar Ana a cazut si s-a lovit tare la mana . Din intamplare nu avea telefonul la ea, dar noi eram prietene cu mama ei pe facebook. Am intrat repede de pe telefonul unei prietene pe facebook si mamma ei era online , i-am spus ce s-a intamplat si a venit repede si a dus-o la spital, doctorul constatand ca nu e nimic grav!!
Am o aversitate la valentele de “pitzi” a unor fete. Din pacate cum nu le poti ocoli pe toate, se face ca la un moment dat un amic bun de al meu umbla cu o fatuca de genul asta iar noi trebuia sa ii cam inghitim ifosele din cauza amicitiei.
Amicul asta avea o casa de vacanta la munte cu un mic parau in fata, asa ca la invitatia lui de a “arde” un gratar am raspuns pozitiv gandindu-ma la racoarea unor beri transpirate si iesirea in natura. Din pacate urma sa vina cu fatuca dar m-am resemnat gandindu-ma ca nu are cum sa ma scoata asa de rau din minti.
Dupa o zi intreaga de ifose pe domnisoara, “cum adica sa fac EU baie in parau draga?!” si “credeam ca ai asfalt in curte de aceea am venit cu tocuri, draga” m-am amuzat teribil cand ducand cu scarba o farfurie cu o ceafa la gratar uleioasa catre meseni, duduia a alunecat pe spate in singura balega disponibila de pe proprietatea amicului reusind sa se intinda toata in rahat. Ceafa de porc uleioasa aterizase pe pieptul ei ca o cireasa pe o inghetata racoroasa intr-o zi de vara.
In momentul respectiv mi-as fi dorit un telefon sa ii fac o poza si sa o urc pe facebook, sa o tag-uiesc pe domnisoara si sa apara acolo langa pozele ei pline de rujuri si maieutze roz, intinsa in balega de vita si cu o ceafa de porc direct in poale.
In urma cu 5 luni am iesit intr-un bar unde am pus ochii pe un baiat dar nu i-am cerut numarul de telefon sau id-ul, ii stiam doar numele.Odata ajunsa acasa am intrat repede pe facebook pentru a i-l cauta.L-am gasit, i-am luat id-ul de mess, i-am dat add si acum suntem impreuna.Cum eu sunt obsedata de facebook, de fiecare data cand ma vede ca stau pe fb incepe sa ma certe dar ii aduc aminte ca asa ne-am combinat si ii trece :)).Thank you, facebook!
Am primit intr-o zi pe email o notificare de pe facebook cum ca o persoana a comentat la una din pozele mele si pentru ca pozele postate sunt in special facute cu colegii de la munca, iar cum noi la servici nu avem acces la facebook a trebuit sa apelez la o prietena care are smartphone cu internet, am rugat-o sa vina cu telefonul sa vad cine a vizualizat pozele mele (la vremea aceea nu aveam calculator acasa) si am avut placuta surpriza sa dau peste o prietena din copilarie stabilita in alt judet, pe care nu o vazusem de ani buni. Multumesc facebook ca mi-ai ajutat sa-mi descopar prietena din copilarie.
Hm
Imi amintesc de primul meu contact cu video facebook cu zambetul pe buze, pentru ca este chiar amuzant si emotionant….si din nou amuzant.
Povestea mea suna cam asa:
Sunt insarcinata in 41 de saptamani si imi pierd vremea desocperind facebook-ul….ca doar ce era sa fac altceva toata ziua cu burta aia mare?
Si deodata simt ca incepe sa se miste ceva….Merg la medic…si pentru ca era seara cica sa raman acolo peste noapte ca nu nasc…doar asa preventiv..Aveam niste carti scoase de pe net si m-am gandit ca nu o sa ma plictisesc toata noaptea…Asa ca m-am luat sa citesc de pe laptop…ma mai si conecta din cand in cand ca aveam stickul pentru net la mine…Ce sa mai?!…Pana dimineata normal ca am nascut…Ma simteam cam rau…dar eu tot cu laptopul in brate…
Vine sotul cu tot alaiul dupa el: sa vada si ei noul membru…la care medicii ii spun ca nu au voie sa ne vada…etc…sa mai astepte. Ii vine sotului ideea sa imi aduca o camera pe care sa o atasez la lt sa vada si ei copilul. Bineinteles ca mi-a luat o caruta de timp sa inteleg cum sa fac sa instalez totul…Apoi sa deschid si facebook-ul si sa dau si camera…
Si pana la urma a mers…am pus camera pe copil..S-au uitat ei. Totul ok.
SI sotul meu imi spune sa las deschis totul..etc.
Am lasat laptopul deoparte…camera web etc….Si dupa cateva ore ma trezesc cu un telefon de la familie care ma intreaba cam cu cine seamana copilul: si eu le spun: la ochi cu tatal si la gura cu mine –ochii frumosi si o gura maricica . Apoi sotul ma intreaba ca…totusi…nu mi se pare ca avem un copil cam negricios asa…si parca are si ochii cam inegali. Si eu ma enervez si le inchid telefonul….Chiar ma gandeam ca astia nu sunt zdraveni etc.
A doua zi au venit in vizita – ca li s-a permis…se uita in patutul vecin si sotul meu il ia pe bebe in brate..il mangaie….la care eu raman perplexa…si ii spune: “Lasa, ca atunci cand o sa te faci mare o sa fii frumoasa!”
Eu o iau pe cea mica a noastra in brate..la care el ramane cu gura cascata: se uita la bebele din bratele lui- la al nostru….si mai scoate o perla: “Aoleu ce bine ca nu esti copilul meul!”…(iar femeia era in camera cu noi – doar ca intotdeauna am sperat ca nu a auzit ce a spus- pentru ca dormea)
Atunci mi-am dat si eu seama ca atunci cand am pus camera intre cei doi copii a ramas cu fata spre celalalt patut. Eu initial am fost singura cu fetita mea in camera…si apoi a mai venit o mamica- cu un alt copilas – iar bebelu ei era al unui francez mulatru…etc. Mie nu mi se parea ca ar fi chiar atat de inchis tenul lui…dar era asa ca al romilor de la noi…
Iar sotul meu s-a apucat sa faca niste poze si le-a mai trimis la unul la altul- cu copilul celalalt
….Si de cate ori o vedea cineva pentru prima oara pe fetita noastra ii spunea: “Vai cat de frumoasa esti, ce ochi frumosi ai si cat de mult se schimba copiii de la o zi la alta!”
Dumnezeule.. cata nevoie as fi avut de telefonul asta cand nu aveam credit! Poti doar sa-ti imaginezi cum e sa stai fara credit pe telefon, nici macar de BIP, sa nu mai poti trimite nici amarate de ‘contacteaza-ma’, nici sa verifici un mail, nimic!
Un ChaCha cred ca m-ar fi scos din singuratate, din ‘izolarea sociala’ la care am fost supusa atata timp, si care, cu siguranta ca nu s-a terminat inca. So, Helppp mee! 😀
Anul asta de Paste am participat la un concurs in cadrul caruia se ofereau indicii pe pagina de facebook a organizatorului, pentru a gasi un obiect ascuns intr-un mall bucurestean; acel obiect gasit te facea proprietarul unui laptop.Telefonul meu nu avea acces la internet asa ca sotia imi dadea prin telefon indiciile de pe facebook. La ora 15 trebuia sa se dea indiciul final si asteptam sa ma sune sa mi-l spuna dar fix atunci la usa sunase postasul si ea a intarziat cam un minut. Eu eram pe etajul 2, unde era ascuns si obiectul si pentru acea intarziere am pierdut premiul pe care l-a luat un tip care la momentul postarii indiciului era la etajul 1 dar avea acces la facebook de pe mobil si a aflat inaintea mea unde e „bomba”. Daca aveam si eu acces la facebook… acum nu ma mai durea spatele scriind de pe scaun, eram in pat cu laptopul.
pai…cea mai tare situatie in care as fi avut nevoie de butonul Facebook de la Htc ChaCha a fost atunci cand a fost o bataie cu apa la mine in oras si vroiam sa postez pe facebook despre acest lucru ca sa vina cat mai multi prieteni si sa se adune cat mai multa lume… dar fara acest buton, a durat ceva vreme pana am postat, si era sa imi intre telefonul la apa 😀
Facebook-ul asta, mare minune. Tocmai ce a plecat prietena mea cu parintii ei in concediu in strainatate ca mi-am si pus la status „single”, si sa vezi comment-uri pe wall si cereri de prietenie de la diverse tipe, care mai de care…pulsez si eu, adaug poze noi in care apaream singur bineinteles, si vrajeala continua…doar 3 zile, pana cand imi apare pe perete: amore, ochii care nu se vad, te vad. Si s-a terminat cu vrajeala…si-i mai si spusesem la plecare sa nu-si activeze internetul pe mobil ca e scump.
Într-o vară o prietenă din Italia a venit înapoi în România si ne-a vizitat si pe noi.
Ne-a anunţat ca peste o săptămâna pleacă..După ce am vorbit noi si am povestit fel de fel de întâmplări,ea a zis.-Haideţi sa vă arât nişte poze cu mine de pe Facebook.
Ne-am uitat toate 3 la poze,apoi sora mea a zis-Putem ţine legătura prin Messenger!+Dar ea avea un alt fel de Yahoo,iar apoi prietena noastră a avut ideea foarte bună să ne facem un cont pe Facebook,şi să ţinem legatura prin CHAT.
De când a pleacat,încă mai vorbim pe chatul Facebook-ului…Deci MULŢUMESC,FACEBOOK!Fără acel site nu mai puteam vorbii cu aceea prietenă pâna în 2015!
-În momentul de faţă,în fiecare zi,verific notificările,mesajele,cererile de prietenie,actualizările de pe Facebook,şi mi-ar prinde bine u telefon HTC Cha Cha,pentru că oriunde m-aş duce,Facebookul ar fi cu mine!
succes tuturor!
Pentru concursul Concurs: Castiga un telefon HTC Cha Cha..
Am fost intr o vacanta de vara la munte,cu cativa prieteni si colegi de scoala..
In timp ce ne plimbam prin locuri,eu,m am ratacit de grupul meu,telefonul nu avea nici un pic de semnal,si chiar nu stiam ce sa fac!
I am strigat,i am cautat,dar degeaba…Nu auzeau..Probabil se distrau si aveau castile in urechi:nu stiu…
A TREBUIT sa ma culc in acea noapte singura,afara ..
Nu am adormit prea usor,caci imi era GROAZNIC de frica!Dar pentru ca imi era somn,am inchis ochii,si nu am mai deschis,pana dimineata…
Acolo,prietenii mei,vazundu ma ,au inceput sa rada …
Acum cand ma gandesc,daca as fi avut un HTC Cha Cha,mi ar fi fost mult mai usor sa iau legatura cu prietenii mei si sa ii gasesc!
am avut nevoie de internet si facebook cand am plecat din localitate pentru cateva zile si am stat pe maracini pana m-am intors sa vad ce noutati mai sunt pe facebook
Am descoperit facebook acum aproape jumate de an sau un an :d Incercam sa dau de niste colegi din liceu cu care nu m-am mai vazut de mult timp asa am apelat la facebook si in numai 2 zile aproape toti colegii mei au dat accept invitatiilor mele,si am facut o reuniune,atat de mult m-am bucurat.Deci Facebook este cel mai tare!! A sa mentionez ca am intrat de pe telefonul mobil,neavand calculator in vremea aceea.
A fost neasteptat sa-mi gasesc prieteni, colegi chiar si din scoala generala, a fost neasteptat sa ne cunoastem copiii prin pozele postate, a fost neasteptat sa ne intalnim in oras dupa ce am stabilit si am pus la punct detaliile intalnirii pe facebook. Si a fost neasteptat sa-mi fac prieteni virtuali care mi-au devenit intr-adevar prieteni, intalnindu-ma cu ei in realitate 😉
Era prima data cand castigam la un concurs pe facebook, dar nu stiam pentru ca eram plecat din oras. Trebuia sa raspund in 24 ore la un mesaj privat, dar pentru ca am un jaf de mobil si nu pot intra pe facebook, am uitat de concurs. Cand am revenit acasa, am vazut ca pierdusem premiul :(((
am avut nevoie de facebook atunci cand voiam neaparat sa vb cu o fosta colega si nu aveam cum sa o gasesc,asa ca am intrat pe facebook si am inceput sa o caut,de atunci pastram legatura si ma ajutat si cu problema care o aveam
am intotdeauna nevoie de facebook,nu pot sa traiesc fara el ,mai ale ca acum multe concursuri se realizeaza pe facebook
am avut odata nevoie de facebook ,trebuia sa trimit niste date pentru un concurs,dar cum nu aveam un telefon cu internet nu am putut sa trimit si am pierdut premiul
Saptamana trecuta,am fost contactat pe facebook de prietena mea de acum 27 de ani ! Este bine mersi in Spania si m-am bucurat foarte mult pt.aceasta reintalnire ”virtuala”.
Concurs pe pagina facebook a site-ului barbierit.ro. Intrebari initial din 4 in 4 ore. Acceptabil. In weekend-ul final intrebari din ora in ora. Aiurea. Trebuie sa fac piata. De obicei imi ia doua ore la supermarket (sa nu dam nume). Raspund la ora fixa, sar in masina, fac piata pe rapid, cu ochii pe ceas. Ma incadrez la limita, cu masina parcata aiurea numai sa ajung la timp la calculator… Daca aveam, daca as fi avut un HTC Cha Cha,mi ar fi fost mult mai usor…
PS Am reusit sa ocup locul trei (asta pentru ca nu am stiut de concurs de la inceput si am ratat startul)…
Facebook-ul este super si mi-ar fi fost de foarte mare ajutor o conexiune rapida de pe un HTC cha cha in toate intamplarile de mai jos (P.S. Pot sa spun ca iubesc telefonul asta din toate punctele de vedere .)
Aveam nevoie de un HTC cha cha cand am facut o greseala enorma si ma-m gandit sa folosesc Facebook-ul pentru a imi cere scuze in public ceea ce nu imi prea statea in fire dar vremurile grele cer masuri disperate din pacate nu aveam de unde sa ma conectez si nici de pe ce dar pana am ajuns acasa si am postat pe Facebook am primit un raspuns ‘’ Prea tarziu ! “
Alta faza ar fi cand cand am asistat pe viu la un accident unde a murit un copil calcat de masina la casa de cultura .Copilul era de etnie roma si ceilalti semeni au sarit sa il bata pe sofer. Asi fi fost foarte bucuros daca asi fi putut posta deoarece prietenii mei ar fi aflat primi pentru ca nici macar ambulantele nu ajunsesera si asi fi putut sa ii anunt primul.
Mai este o faza mult mai vesela de cat cealalta eram in mall si vroiam sa imi cumpar o pizza la pachet, un om care era in fata mea la coada si dorea acelasi lucru este intrebat la un moment dat daca sa taie pizza in 4 felii sa-u in 6 la care el raspunde in 4 pentru ca nu imi este asa foame.
Eu de obicei intru mereu cu telefonul in baie pentru ca la noi se mai taie curentul si in baia mea daca nu exista bec aprins e bezna oarba pentru ca nu nici un geam, in miezul zilei daca te inchizi in baie nu vezi absolut nimic.Il tin cu mine pe post de lanterna. Il aveam cu mine si in ziua cand am ramas blocata in baie. Poate pentru altcineva nu era problema asa de mare sa ramana acolo dar eu sufar de atacuri de panica si claustrofobie maxima.Am strigat dar sotul nu mi-a raspuns, apoi l-am sunat si nu mi-a raspuns; deja ma vedeam intr-un thriller in care el planuise totul ca sa ma ucida :)).Apoi m-am gandit ca cel mai probabil joaca Counter si nu ma aude.Mi-am aduc aminte de facebook, am intrat pe contul lui si am cautat pe cineva pe care stiam ca il are si in lista de messenger si l-am rugat sa ii dea un buzz.Norocul meu a fost ca era online si am scapat cu viata.Bineinteles ca el nu a scapat fara o criza de genul :eu era sa mor si tu numai Counter ai in cap :))
Wow! Ce de doritori de HTC ChaCha! Şi eu! Lucrez în învăţământ. Dar nu privi asta ca pe un handicap, căci îmi place ceea ce fac! Să nu atingem discuţia aia cu “renumeraţia după buget…” Aşadar, la capitolul tehnologie, fiecare elev ne dă clasă la toţi la un loc! Vine şi ziua examenului, când trebuie să adunăm telefoanele, ca să evităm frauda. Fiecare aparat e preluat, etichetat şi pus într-o sacoşă afară din sălile de examen. La ieşirea din sală, fiecare îşi recapătă mobilul foarte simplu. Însă emoţiile mai dau de furcă şi celor mai vrednici purtători de celular, transformându-se în uitare… Astfel că mulţi dintre candidaţi au ieşit din şcoală fără preţioasele însemne electronice. În fine, şi-au amintit de ele şi s-au întors. Dar, între timp, se întîlniseră cu părinţii lor şi scăpaseră de actele de identificare. Iar noi trebuia să facem în aşa fel ca fiecare bijuterie să se întoarcă la stăpânul ei. La unul dintre “propritari” aveam ceva dubii. Impresia era că-şi declară alt nume ca să capete alt telefon. Subtil, l-am ţinut de vorbă în speranţa că voi obţine câteva indicii. În fine, îmi spune tânărul de nu’ş ce tastatură Qwerty, de sistemul Android nu ştiu cât, de butonul pentru Facebook şi de alte “echipări” pe care le are telefonul său. După care îmi sugerează să intru de pe mobilul meu în reţea şi să-i citesc ultimile sale postări pe wall despre mobilul din dotare. Ce să scot? Ca să intru mi-ar fi trebuit câteva minute bune, iar privirea lui deja sugera multe… În fine, am fost salvaţi amândoi de apariţia mamei lui cu buletinul. Aş fi fost salvată într-un mod ceva mai onorabil, dacă un HTC ChaCha s-ar fi ivit din poşeta mea la momentul oportun, căci, la ce telefon avea, ar fi fost singurul care să-i mai îndulcească privirea…
Sa ai cont pe facebook a devenit mai ceva ca id-ul de mess. Toata lumea incarca poze, „share-uieste”, da Like si Unlike dupa cum ii dicteaza inima si ochiul si fiecare cauta sa aiba cat mai multi prieteni virtuali cu care sa socializeze. De vreun an de zile m-a prins si pe mine febra aceasta a Facebook-ului, mi-am creat cont, mi-am cautat prieteni si din prieten in prieten am ajuns la peste 1000 de persoane cu care simt nevoia sa comunic zilnic, sa impartasesc cu ei atunci cand gasesc o piesa super, sa ne felicitam de ziua de nastere, sa ne complimentam pozele si altele…Problema e ca toate aceste lucruri le faceam de pe calculatorul de la servici, iar de aproximativ 2 saptamani am descoperit conectat la acesta un fel de stick despre care am inteles de la prietenii mei, mari cunoscatori in calculatoare, ca citeste parole si tot ceea ce tastezi. Va dati seama ca din acel moment nici macar pe messenger nu mai intru la servici, de Facebook nici nu mai vorbesc. Ultimul mesaj postat pe Facebook in ziua in care am descoperit grozavia, a fost ceva de genul: Sefii mei sunt cei mai tari, iar de atunci nici ca am mai intrat de la servici. Am schimbat de acasa tot ce inseamna parole, id-uri, pana si numele, insa va dati seama ca am nevoie de un ChaCha ca de aer.
Povestea mea a fost una de importanţă naţională: era anul 2008 şi eram la Budapesta, la un concert Kaiser Chiefs. Căldură mare, muzica tare, 30.000 de oameni, în fine – nebunie generală.
Şi în nebunia asta, solistul formaţiei termină ceva melodie, după care urlă “Thank you, Bucharest!”, moment în care mulţimea amuţeşte. Bineînţeles că, în toată mulţimea asta, bloggerul din mine avea ştirea anului: cum că am fost răzbunaţi pentru toate greşelile pe care le-au făcut artiştii când cântau în Bucureşti. Doar că… n-aveam cum s-o dau. Aveam la mine un dumbphone care ştia să trimită SMS-uri şi cam atât – blog ioc, twitter si facebook tot departe. Aşa că am făcut ce-am putut: am sunat un prieten din România să dea vestea din partea mea – a pus-o pe Facebook şi pe Twitter şi a luat avânt puternic de tot, iar când m-am întors am fost singurul care a adus vestea, ajungând să dau chiar şi un interviu pentru EuropaFM legat de întâmplarea aceasta.
am o pisica super grasa care a fatat 3 pui acum 2 saptamani…si nu aveam nici o idee ce sa fac cu puii asa ca am creat un profil pt acesti puiuti si am incecat sa ii dau pt ca prin vecini nu vroia nimeni un pisoias…asa ca am facut un profil pt iei si in 2 zile am reusit sa ii dau si sa o salvez si pe mama puilor pt ca acestia sug de la mama lor pana cand ii desparte cineva
multumesc facebook
Of, strainataturile astea!, Se zice ca niciun om nu pleaca de-acasa de bine, asa ca valurile vietii m-au dus si pe mine pe unde nici cu gandul n-am gandit, ci doar prin carti am mai citit. Noroc de tehnologiile astea noi, ca mai reuseste sa se vada om cu om de la distanta, ca altfel muream uscati de dor.
Asa am patit si eu intr-o zi cand prietena mea cea mai buna a tinut sa-mi arate pozele celei de-a 14-a aniversari a baietelului ei pe care il stiam inca de cand purta scutece. Va dati seama ca si eu eram nerabdatoare. Nu aveam pe atunci nici Facebook si nici ChaCha, insa nu va spun cat de bine mi-ar fi prins sa impartasesc momentele chiar atunci, fierbinti ca painea scoasa din cuptor. Asa ca a trebuit sa ma resemnez si sa astept pana seara cand am venit de la serviciu si sa-mi fac cont pe Facebook, pentru ca prietena mea la acea ora tocmai se pregatea sa mearga la somn, deci nu mai era timp de trimis pe messenger.
Desi nu sunt o fana inraita a tehnologiilor, trebuie sa recunosc ca fara un telefon ChaCha, lumea mea ar fi mai saraca, putin mai fara culoare si m-ar tine la distanta de aceasta terasa virtuala, cum o numesc, eu „la Facebook”.
Facebook-ul este cea mai tare inventive da la pizza incoace si este uimitor cate lucruri poti face pe el si din cate belele te poate scoate .El mia fost foarte de folos cand la mine acasa s-a creeat o confuzie si am crezut ca parintii au plecat din oras dar de fapt sau dus sa faca provizii si dupa aia sa plece. Eu am dat un super party la mine acasa cand am intrat pe facebook si am vazut statusul mamei mele ‘’ Inca putin si am plecat !‘’ mi-au trecut toti fiorii pe sira sipinarii deoarece la mine acasa erau 32-36 de personae si un dezastru de neimaginat. Atunci ne-am sincronizat cativa sau dus sa o incetineasca la intrare in casa pe motiv ca stau si ei de vorba la umbra altii sa ma ajutate sa fac curatenie si restu supravegheau statusul mamei mele deoarece ea isi actulizeasa contul la fiecare semafor la care sta ( asa vrea ea sa se apropie mai mult de mine crede ca daca foloseste retelele de socializare si vorbeste ca mine o sa fie cool , expresia ei preferata este ‘’beton ‘’ doar ca o foloseste cam des si in situatii complet nepotrivite ) .Pacat ca nu am fost destul de rapizi si tot ma prins acasa cu o turma de oameni dar am scapat doar cu o mustrare usoara deoarece ia-m spus ca au venit pentru un proiect contra drogurilor si reusisem sa facem curatenie . Daca voi castiga telefonul va asigur ca o sa mai fie multe petreceri si voi avea grija de acum incolo fara sa ma mai duc la calculator .
Eu mai aveam nevoie de conexiune rapida la Facebook cand ma-m blocat intr-o toaleta pulbica stiti voi dinaia de pe strada verde si ‘’toxica’’ datorita telefonului meu caruia nu ii mai merge difuzorul mi-ar fi fost de folos sa chem pe cineva de pe facebook sa ma ajute umpik.Dar totul s-a terminat cu bine si eu am iesit in timp util pentru a nu intarzia la lectia de chitara si cel mai important am scapat cu viata 😀 .
Se intampla vara trecuta, in Vama Veche. Si nu, n-a fost o situatie pe viata si pe moarte, dar nici pe departe n-a fost. Asaaa. Pe cand ma aflam eu singur pe o terasa din Vama si-mi asteptam prietenul ce urma sa vina dupa ce facea o baie in mare, ce credeti ca-mi fu dat ochilor sa vad? O ditamai vidanja. Care facea eforturi supraomenesti sa ia curba pe straduta din fata terasei,.. Duhoarea, urletele musteriilor, mormaielile lucratorilor de pe vidanja, toate se impleteau intr-un vacarm urias. Dar credeti ca m-a crezut cineva cand le-am povestit? Sau ca macar prietenul meu a inghitit povestea? Nee. O postare pe facebook ar fi fost dovada suprema. Dar nu era cazul, caci nu aveam nici urma de HTC la mine.
Uniti in cuget si-n simtiri, cand vine vorba de odraslele lor, parintii de pe toate meridianele par sa-si spuna la unison acelasi lucru: “Las’ sa stea acasa, ca de calca prin baruri apai eu l-am facut, eu il omor!”. Cum intr-o seara, acum cativa ani buni(intre timp m-am facut independenta)vroiam eu sa evadez de acasa de la ai mei la prietenii care ma asteptau de ceva vreme in bar, ghiciti cum am fost prinsa. Am fost batuta cu propriile arme. M-a pus saracia sa-i fact cont pe Facebook la taica-meu. Ocazie cu care chiar a inceput sa-i placa. Si uite-asa, vazand ca nu sunt pe facebook intre ora 11 pm – 2am, a dedus cum ca odrasla evadase. Ei, de-as fi avut un telefon din acela cu acces la FB, altfel statea treaba. M-as conversam cu taica-meu, de parca as fi stat in camera…
Chimia nu degeaba
S-a inventat, se vede treaba,
Caci tam-nesam se infiripa
Fluturi veseli si-ntr-o clipa
Stomacul ti-e inundat
De un neam inaripat.
Ce te faci cand ti se pune
Pata pe-un flacau de lume
Care bea-n exagerare
Si memorie nu are?
Simplu, HTC-ul i-l testezi
La bauta-l butonezi
Te prefaci extaziata
Si pac, te postezi pe data.
Cu voi doi la tete a tete
Fara explicatii si antet.
Asa a vedea si el
Ce-a mai combinat si zel
Mare va avea sa te revada,
La picioare sa iti cada.
Ei, eu n-avui HTC
Asa ca nu-ntreba de ce
Nu mi se intampla mie
Asa o minunatie.
Uite si povestea mea 🙂
Intamplarea urmatoare a avut loc acum 2 ani, pe 14 august, undeva in Franta, mai exact in Paris. Pe prietena mea o chema (inca o cheama) si Maria, deci a doua zi urma sa fie ziua ei de prenume. Lucram amandoi la aceasi companie, eu pe un job fulltime, ea pe un internship lejer de vara.
Ea era acasa, eu eram la birou, ma pregateam sa plec. Apele ce curgeau pe mine nu se datorau 100% caldurii malefice, ci si faptului ca nu ii cumparasem nimic. Nu punem noi mare accent pe sarbatorile astea, dar romanticul din mine mi-a soptit ca ar trebui sa ii iau ceva, ca doar suntem in marele Paris.
Mai eram la birou doar eu cu o colega, o unguroaica. Am iesit amandoi pe usa, ea a inchis biroul, dupa care am iesit din cladire. In capul meu era o furtuna de creier, doar doar mi-o veni ideea unui cadou perfect. S-a prins colega ca sunt pus pe ganduri mari, asa ca m-a intrebat ce am. I-am spus pe scurt toata povestea, cand, ce sa vezi, a zambit si mi-a zis: „I know what she wants”. Eu, suspicios de fel meu pe dusmanul neamului: „Really?”. Ea: „Yes, I saw her status on Facebook. It was in Romanian, but you know I speak a bit Romanian. She wants a french cabbage. Varza, nu?” Am cascat urechile, am intrebat-o de 3 ori daca e sigura, de 3 ori mi-a spus ca da si daca nu o cred sa verific. A coborat la metrou, iar eu am ramas in loc, putin pe ganduri. O varza? WTF, vorba francezului. „Ia sa merg inapoi sa verific ce-a scris”, zic eu. Fac cale intoarsa doar ca sa imi dau seama ca inamicul a plecat cu cheia. Internet Cafe nu aveam pe langa mine, iar lanterna de la al meu Nokia 1100 imi mancase toata bateria, neputand sa verific astfel Facebook-ul pe telefon, sa vad ce o facuse sa isi doreasca o varza. Mancare aveam in frigider.
Subconstientul meu romantic m-a incurajat, amintindu-mi ca ne luam doar cadouri simbolice, asa ca asta am facut. I-am luat o varza. I-am rupt frumos petalele urate, am invelit-o intr-o folie de cadou (pe care am dat mai mult decat pe varza) si am plecat acasa fericit ca am scapat de o grija si ca o sa-mi fac prietena fericita cu proaspata varza frantuzeasca.
Intru pe usa, ii zic la multi ani pentru a doua zi (trebuia sa plecam in weekend si nu avea rost sa car varza cu mine) si ii inmanez frumusetea de cadou (care chiar arata bine, desi incepuse sa miroasa). „O minge de plaja?”, intreaba ea. „Nu”, zic eu zambind. „Un glob de cristal?”, mai incearca ea o data. In gandul meu, „Vrei sa te apuci de ghicit acum?”, asa ca am zis „Nu, deschide-l”.
L-a deschis si a tacut. „O varza?”, intreaba cu o patrime de glas. „O varza”, zic eu, zambind iar, dar cu o jumatate de gura. „Aaa”, zice ea, „e ceva inauntru. Stai sa iau cutitul.” M-am inrosit putin la fata si am deschis browserul in acelasi timp, sa ii caut statusul. Subconstientul a inceput sa fredoneze cantecul cu „Suie Iancu pe statuie”, in timp ce eu citeam ce postase: „Unde gasesc o vaza frantuzeasca clasica, sa le iau la ai mei?”. N-am mai zis nimic. Ma uitam doar la ea cum facea praf varza pe care eu cu atata atentie o alesesem si ma gandeam la o scuza buna. Dar buna rau.
N-a apucat sa termine de sfasiat cadoul, ca i-am zis: „Ei, glumeam. Am luat varza sa mancam in seara asta. Ti-am luat de fapt un bilet la Disneyland pentru weekendul viitor.”, zic eu cu jumatate de glas. „Ma gandeam eu ca glumesti”, zice ea. „Hai sa o gatim acum, oricum am taiat-o”, imi zice ea si ma pupa de multumesc.
In noaptea aia am comandat pe Internet 2 bilete la Disneyland.
Ce bine-mi pare că ţi-l dă hoinaru! Te-am şters de pe lista mea de „au scris mişto dar nu le-am dat telefon”. 😀
Multumesc! E bine totusi ca initial am fost pe lista aia 🙂
Se intampla acu’ aproape doi ani, prin vara. Eram la inceputurile mele cu tehnologia mobila, abia umblasem pe un Symbian mai potent si imi facusem si cont pe Facebook, din dorinta de a-mi regasi colegi si prieteni din copilarie. In primii mei ani de socializari aveam o groaza de cunostinte pentru ca, pe vremea inceputurilor anilor ’90, copii fiind, ne jucam mai toata ziua pe-afara, mai ales in vacante.
Evident ca Facebook s-a dovedit o cyber unealta magica in a-i pune laolalta pe cat mai multi dintre ei. Curioasa din fire, am reinfiripat legaturi si am inceput sa iesim “in gasca”, pe masura ce descopeream pasiuni commune. Asa de bine au mers lucrurile pe macadamul glumelor si al destainuirilor, incat creierasul meu s-a trezit cu niste muguri de idei necurate pe traseul plin de gropi al sinapselor. Scanteia? Sa pun la cale o relatie intre un prieten regasit si o fosta colega de liceu. Eram si eu de curand “hooked up” si m-am agatat de ideea ca double date-urile sunau interesant si poate, cu timpul, vindecam si cucuiele antisociale ale prietenului de atunci. Ei bine, amicul regasit era foarte dornic sa treaca pe 2.0 de la stadiul “single” si mi-a dat impresia ca era dispus sa cunoasca multe alternative. Ca sa fiu convingatoare, i-am trimis profilul de Facebook al fostei mele colege (unde avea vreo 2 poze cu ea si restul cu bichonul ei maltez, de altfel amicul si el pasionat de miniaturi din astea dragalase, au vorbit putin “pe privat” si am stabilit o intalnire in 4, dup’ ce ne-am scremut sa ne mulam dupa programul ei structurat in ture.
Cateva detalii de background: colega de liceu, umanista cu exercitiu la memorat papagaliceste fiecare virgula din caietul curat ca o oglinda si purtat cu coperte de plastic ca in clasele de copacei ce abia-si duc ghiozdanele. In afara de asta, bun simt in doza considerabila, calmitate, o silueta filiforma desfasurata armonios pe o inaltime potrivita, ce sa mai, un O urmat de K putea sa-i fie tatutat pe frunte.
Revenind la fluxul evenimentelor : am ajuns mai devreme, ne-am asezat la o masa si am comandat primul rand de refreshments. Amicul renuntase la tricoul clasic pentru a-si plasa o varianta mai multata (noroc ca-l ajuta fizicul!) si cam abuzase de limba vacii care-l linsese generos pe scalp. In rest, ne antrena cu glume si radea zgomotos. Dupa vreo 10 minute, ma duc la toaleta unde ma intalnesc cu mandra care se “improspata”: intr-o rochie fucsia (sau siclam, roz Barbie puternic pentru cei mai putin trendy )), scurta de 2 palme, niste margele immense turcoaz, o pereche de sandale cu toc si mult sclipici in machiaj. Nimic de nevazut pe meleagurile noastre pana aici! Numai ca rochia lasa la vedere niste butuci uniformi de la glezne pana in sold, un abdomen de pe care muschii pareau sa fi fugit la pescuit si vreo 30 de kg in plus fata de cum o steam eu. Ca sa vezi: pozele de pe Facebook erau de acum ceva ani ca-i placusera mult si i le facuse nu stiu cine! Daca as fi avut pe vremea aceea un HTC Cha Cha, le-as fi trimis repede baietilor o poza cu ea, atasand textul : “mancati pamantul repede!” In schimb, aveam telefon fara sistem de operare, asa ca amicul meu si-a inghitit toata placerea pentru Zeppelin, Pink Floyd si Yes in valurile de ropot clubist pe care colega mea le cerea cu disperarede la DJ-ul pub-ului, dand pe gat si cateva shot-uri ca sa alunece mai bine…Ce e drept, si el arata prea spoit asa cum era impanat, dar dupa vreo doua randuri, a revenit la starea normala.
Si a fost pe canapeaua aia rosie din imitatie de piele pe care m-am intins la un moment dat ca sa nu-mi scape nimic, un meci demn de Tipatescu si Catavencu. Am gasit-o pe colega mea lipsita de tona de timiditate cu care o stiam dotata si agatata, la propriu la un moment dat, de ceafa amicului care nu stia cum sa mai alunece spre noi sau cum sa-si lege sireturile.
Dupa episod, cel mai greu mi-a fost sa ma fac ca nu vad o tona de apeluri sau mesaje si sa-l dau pe amicul meu impacat cu fosta ca sa evit explicatii inutile. Iata ca Facebook poate fi deceiving de dragul aparentelor in lipsa unui Cha Cha, iar oamenii se mai schimba.
Facebook este super tare deoarece te ajuta sa imparti lucruri importante pentru tine cu cei importanti tie ,sa tii legatura chiar si cu cei mai vechi prieteni si sa iti faci noi prieteni.
Am avut nevoie de Facebook cand ma prins doamna diriginta pe hol si ma dus la C.D.I. ma facut seful clasei si ma bagat la nustiu ce dezbatere a scolii atunci in momentul acela asi fi dar orice sa ma scape cineva ar fi fost foarte usor ciocani la usa si spui ‘’Buna ziua ma trimis doamna directoare sa il chem pe ……… la ea in birou’’ si gata .Daca aveam acces rapid la facebook de pe un HTC cha cha asi fi rugat pe cineva sa ma scoata de acolo sau macar sa ma ajute ca nu stiam nici macar despre ce este vorba nesimtita aia de diriginta ma bagat acolo si a plecat . Daca asi fi avut un HTC cha cha mi-ar fi fost mult mai usor sa scap de orice belea deoarece eu stiu ca ma pot baza pe preitenii mei si ei stiu ca si ei se pot baza pe mine. FACEBOOK ESTE CEA MAI TARE RETEA DE SOCIALIZARE !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Sunt un technology addicted aflat in tineretile dependentei – cand eram eu in liceu inca se copia de pe caietul lipit pe spatele colegului, de pe gume, fituici, banci, sticle sau servetele de sandvisuri si apelurile costau ceva mai mult, asa ca as putea spune ca fac parte din generatia „beep”), dar contul pe Facebook a schimbat sensul fluxului de informatii pentru mine. Ce bine ar fi fost sa fi avut un smartphone cu e HTC Cha Cha atunci cand m-am asezat flamand la coada unei shaormerii din Bucuresti, cu o foame gigant agatata de mine pe la 3 dimineata – I dare you sa gasiti altceva, exceptand Mc, la ora aia – fara sa stiu ca tovarasul meu taximetrist atipea pe buda la sfarsitul unui concert de tunuri, dupa ce mancase mai devreme din acelasi loc. Solidar, isi postase suferinta pe Facebook, dar eu eram surd neavand cu ce telefon sa aud asa stire. HTC Cha cha, where have you been all my life? )) Inevitabil, am urmat eu la mancat furazolidon cu supa!
Sau unde era smartphone-ul meu HTC cand mi-au ridicat astia masina, bietul matiz bugetar, de l-au zgariat rau, infundand chiar tabla pe el? (era prea mare, ce sa zic, iulici!) Am un tovaras avocat lipit cu scotch de monitor sau telefon si, furnizand imaginile pe FB, cu certitudine mi-ar fi spus sa fac proces verbal de constatare a damage-ului in loc sa ma milogesc de ei s-o lase jos ca sa nu platesc recuperearea, adica vreo 1000 lei. Ce e drept, in explozia emotiilor predominant furioase, nici macar nu m-am gandit sa-i dau un telefon!
Tot asa, unde era butonul albastru week-end-ul trecut cand amici carora nu le am numarul in agenda voiau sa vina la Bestfest, dar au fost descurajati de preturile practicate, vreo 300 lei oficiali pe abonament, cand am gasit eu acolo pe deal unu’ disperat sa vanda un pumn de invitatii cu 50 de lei? Am inghitit in sec ca eu am dat mai mult si am zbarnait telefonul dupa dornici sa navigheze inspre Tunari cu linia „speciala” RATB pe care o poti vedea in zare, insa orbesti cand te uiti la ea descoperind ca invalmaseala care te calca in picioare iti furnica ochii…Sa fi gasit un Cha Cha in buzunarul stang, as fi pus pe FB un clip de zile mari, facut la 3 dimineata cu noi asteptand autobuzul in lanul de grau la Bestfest si omorandu-ne bunul simt pentru un centimentru in sanul lui. Sa fi ras toti cunoscutii de stirea calda cand un Citaro supraincarcat de bestfestisti care s-au luat in brate unuii pe altii ca sa mai faca loc, refuza sa porneasca, desi usile se inchideau, din cauza ca, presate de gabaritul depasit, pernele de aer nu se ridicau. Se auzea peste tot „e de la mici, ba de la bere”, se radea de situatie, iar controlorul – era unul „special” in fiecare masina, montat acolo ca sa cumparam bilete de 1.5 lei – a inceput sa ne ceara biletele, doar doar sa gaseasca un motiv sa mai dea jos din noi. Surpriza pentru RATB: dupa prima data in istorie, cele 120 de suflete, dupa socolteala mea, aveau bilet!
Ce-am cautat printre degete un HTC Cha Cha o jumatate de ora mai tarziu cand faceam swing dupa miscarile unui alt autobuz, care incerca sa intoarca, lipindu-ne de usa din fata pe unde puteam avea acces, asteptand sa deschida usile si balansandu-ne stanga-dreapta, fata-spate, ca niste lebede bete, intr-atat incat am crezut ca soferul face misto de noi! Dar nu, avea fata schimonosita de frica saracu’, sa nu-si murdareasca masina cu vreunul dintre noi si, in miscarile lui gratioase pentru a-si face loc sa intoarca, a lovit o Corsa parcata.
Concluzia: HTC Cha Cha + FB = best gadget ever invented!
Ma aflam la intalnirea bobocilor.Vorbisem cu multi pe mess,iar aici parea mult mai greu.Trebuia sa-ti amintesti de toti iar deodata a venit o boboaca la mine,foarte zambareata spunandu-mi „Buna,sunt inna!”.Ma uitam destul de dubios la ea,habar n-aveam cine e,din politete am aruncat si eu un „Buna” lipsit de entuziasm pe langa al ei.Toata ziua am stat si m-am intrebat cine era aceea inna iar cand am ajuns acasa si am cautat pe facebook am vazut ca era o tipa cu care chiar vorbisem zilnic doar ca la avatar avea ochelari de soare si o poza foarte editata in care tenul ei inchis era foarte foarte alb.Dupa incidentul cu salutul ii mai dadusem si mesaj sa vad pe unde e,clar un HTC cha cha ma salva de toate dilemele si de cele 5787287857 de complicatii.
Mai am 35 de minute pana pe 7 iulie. Deci scriu repede si scurt caci imi doresc mult un HTC.
De Paste, am fost acasa la Tulcea. In noaptea de Inviere am fost la o bisericuta din Oraselul Copiilor, cu niste prieteni.
Primarul din Tulcea, inventiv de fel, s-a gandit sa nu mai cheltuie bani cu instalarea si dezinstalarea instalatiilor de Craciun din Orasel. Ca atare, le-a lasat functionabile.
Dupa ce oamenii au luat lumina traditionala, coborau in grupuri pe aleea principala cu lumanarile in mana si treceau pe sub instalatiile de Craciun, cu Mos Craciun, saniute, fulgi si clopotei. Mi-am dorit mult atunci un telefon destept cu care sa fac o poza si sa o pun pe Facebook. Fara fotografie, eram sigura ca nu ma va crede nimeni!
Am avut nevoie de facebook atunci cand a fost postata o poza cu mine pe site-ul cocalarilor.Poza era destul de penibila, de la o petrecere.Eu eram la munte si daca as fi avut acces la internet as fi putut trimite un mesaj in care sa explic situatia, urmand sa fie stearsa poza respectiva.Bineinteles ca asta s-a intamplat cand am ajuns acasa, dar la momentul acela deja devenisem subiect de gluma in grupul meu de prieteni.
Zilele trecute ma aflam intr-o statie de troleibuz. La un moment dat, un sofer neatent s-a izbit in masina din fata lui. A fost o simpla tamponare, fara victime, dar masina care a produs accidentul era una sport, foarte joasa. In urma impactului bara din fata a masinii sport a intrat sub spoilerul masinii tamponate.
Intamplator s-a nimerit sa treaca prin zona un echipaj de politie, care foarte amabil a vrut sa dea o mana de ajutor la degajarea si fluidizarea traficului. Din pacate, in urma impactului descris mai sus, cele doua masini parca se sudasera.
Au urmat momente demne de cascadorii rasului, in care cei doi politisti se urcasera pe capota masinii sport, facand un fel de balans pentru a o elibera. Faza cu politistii dansand pe masina intr-o intersectie mi s-a parut foarte amuzanta, drept pentru care am scos telefonul si le-am facut o poza.
Profund deranjat de gestul meu, unul dintre politisti a venit la mine si m-a legitimat. Cum nu aveam buletinul la mine, in locul amenzii am acceptat sa sterg acea poza compromitatoare.
Atunci mi-as fi dorit sa am un telefon destept pentru ca as fi trimis poza direct pe Facebook, iar la „perchezitie” n-ar fi fost nici o problema daca politistul imi stergea poza din telefon. Ar fi ramas pe Facebook
Nu stiu cine a inventat ziua pacalelilor, insa n-a avut idee prea buna, cred ca multi oameni au facut infarct in ziua asta. Cam asa era s-o patesc si eu anul asta cand eram plecat cu treaba prin Germania. Dar cum altii n-au treaba, se gaseste si-un dragut de prieten sa ma sune, tot contrariat si stupefiat „mai..da tu nu mai esti cu fata aia?!”, zic „care fata?!”, „pai cu prietena ta, bruneta”… si dialogul a continuat pe contradictoriu ca in scenetele cu Stela si Arsinel cand unu’ vorbea de una si altu vorbea de altceva. In final imi da cu firma-n cap „pai am intrat pe Facebook si vad ca are poze cu altu’ si la statusul relatiei nu mai zice ca e intr-o relatie”, imi zice tipul. Nici nu va inchipuiti ce-am urlat in telefon si disperat incercam sa ma lamuresc. Fix in acelasi timp ma suna si neamtu’ cu care aveam treaba. S-a dus naibii afacerea ca numai de neamt nu-mi ardea acu’, tot ii dadeam respins si incercam sa ma conectez la net cu chichineata mea de telefn, pana cand am ramas si fara credit. Am izbit odata telefonul de asfalt de-a facut gaura, nu telefonul, asfaltul :)). Incerc sa gasesc un net cafe, dar de unde, ca acum toata lumea are net acasa, nu mai merge la cafeuri. In fine, in disperare de cauza, incerc sa ma consolez singur, ca un caine ce-si linge ranile, Nu aveam ce sa mai fac decat sa astept sa ajung in tara si sa infrunt realitatea. Bineinteles ca imaginatia mea lucra de zor, ma gandeam ca de asta a fost asa indiferenta cand i-am spus ca plec, pentru ca vroia sa-mi dea jet de la distanta, ma tot gandeam…care-o fi gagiul???!!!
Ma rog, cand am ajuns in tara m-am lamurit cum sta treaba, insa daca as fi avut ChaChaul atunci, poate combinam si afacerea aia, dar asa….acum trebuie sa-mi caut telefon. Apropo, nu stiti sa-mi recomandati un telefon bun? 😀
Of, nu era mai simplu cu tragere la sorti? Ce-i drept norocu-i putin si lumea multa rau… Asa ca trebuie sa ma dau peste cap de trei ori sa inventez si eu “o situatie dintr-asta neasteptata in care accesul rapid la feisbuc era mana cereasca”. Pana imi vine ideea remarc un lucru: cu sau fara buton de FB telefonu-i fain.
Si acum povestea:
“Ma intorc intr-o seara de la munca si ma apuc de casnice. Cum stateam eu apucat de frigider suna la usa. Ma ..la mine cine vine da un telefon inainte asa ca eram convins ca nu e nimeni dintre cunoscuti. Ei bine nu era. Era vecina. Pe palier, in apartamentul de langa al meu, locuiesc 3 cupluri. Cred ca sunt studenti si fac un share cinstit la chirie ca ala e un apartament cu 3 camere. Deschid usa asadar si ma uit la o bruneta de 1 metru si un stilou, creata si cu fata schimonosita intr-un ranjet care prevestea ceva nasol. Era ranjet din ala “uite ce draguta sunt nu-i asa ca ma ajuti?” Evident ca ne mai intalnisem pe scara blocului, nu eram tocmai straini. Iar pe prietenul ei l-am ajutat sa isi curete filtrul de aer odata.- Buna! Ma ajuti te rog? Mi s-a stricat masina de spalat si trebuie neaparat sa spal niste rufe ca treb sa plec in vacanta si nu mi se usuca….-………!!!!! – Doar sa mi le spal ca le intind la mine…-……….!!!!!!!! Moment in care probabil ca imi citeai mirarea pe sprancenele care erau deja lipite de crestetul capului. A mai pus o data ranjetul ala pe fata si aia a fost. – Adu-le…..zic. Vine in 5 minute cu un mare lighean de plastic, indesat cu multe textile si cu o punga de dero in mana. Ii arat utilajul se apuca baga rufele, pune dero. Eu inca ma uitam ca boul in teava la cat este de dezinvolta si cum intreprinde ea treburile alea de parca faceam asta cel putin o data pe saptamana. Eu tot cred ca a fost un pariu cu gascha ei sa vada daca mor de inima sau nu. Imaginati-va asa: eu in hol uitandu-ma la ea actionand. Ea in fata masinii de ametit rufele pune mana pe marginea de jos a tricoului CU CARE ERA IMBRACATA si il scoate. Repede, natural si fara regrete. Si il arunca in masina de spalat laolalta cu celelalte imbracaciuni. In acel moment eu ma uitam dupa telefon…SA FAC POZE!!! A, da’ stai ca la ce telefon am mai bine lasa (daca aveam Htc-ul faceam poza, o postam pe urma pe FB si acum aveam probe ca sigur nu crede nimeni ce zic eu p-aci). In fine … N-am apucat oricum….ca batea la usa….Ma duc…Mircea…cel pe care l-am ajutat cu filtrul de aer si posesorul temporar de drept al farmecelor duduitei ce statea in pantaloni scurti si papuci la mine in casa….Tot ce am putut sa ingaim a fost: – Bah…n-ai sa crezi da’ spalam rufe…..”
Mioriţa
varianta modernă
De sus, de pe deal
Iată, vin la vale
Pe o îngustă cărare
Trei telefoane…
Toate cu ecran tactil.
Dar sunt diferite
Şi de bodyguarzi păzite
Ca să nu le fure
Hoţii din pădure
Că-s telefoane bune,
Au ecran mare,
Mare cât un soare
Fac poze frumoase,
Clare şi luminoase.
Touchul te scuteşte
De apăsat butoane,
Au şi internet,
Ba chiar şi un set
De căşti colorate
Pentru a asculta
Melodiile preferate.
După cum am spus,
Sunt trei telefoane :
Două sunt LG-uri
Şi altul HTC-ChaCha
Iar cele de la LG-Life’s Good,
Măi, se vorbiră
Si se sfătuiră
Să rămână treze
Până-o să-nsereze
Ca să-l decodeze
Pe-ăsta frumuşel,
Ca să-l facă pe el
Să piardă garanţia.
Căci HTC-ul e cel mai bun
Are Wi-Fi Internet,
Mândru şi cochet,
Camera foto de 5MP,
Sistem de operare Android
Şi cel mai important…
Buton de facebook integrat.
Iar cu tastatura Qwerty
Se scriu mesaje clare,
Lungi şi cuprinzătoare.
Însă HTC-ul e norocos
Căci bodyguardul cel voios,
Îndată, auzind discuţia,
Pe FACEBOOK s-a logat
Şi l-a avertizat
Printr-un scurt mesaj privat.
Drăguţule HTC,
Dă-ţi caştile încoace
Că-i vai de mine
Şi umbră de tine.
Stăpâne, stăpâne,
Ai grijă,
Că de trei zile-ncoace
LG-urilor
Gândul rău nu le dă pace.
Ascultă la mine,
Fuga-i ruşinoasă,
Dar e sănătoasă.
Hai sa fugim!
Peste munţi şi văi…
Pe-un picior de plai,
Pe-o gură de rai,
Printre brazi şi păltinaşi.
O să facem poze
Floricelelor roze,
Şi-o să vedem
Păsărele mii
Şi stele făclii!
In principiu am nevoie mereu de Facebook – fie ca ma plictisesesc fie pentru ca trebuie sa contactez pe cineva. Avand in vedere ca cele mai multe intalniri le stabilesc pe facebook, trebuie sa verific mereu daca se schimba planurile sau ceva.
Cel mai interesant – la disertatie am discutat cu profii coordonatori doar pe un grup pe facebook. nu email sau telefon, ci in grupul de Facebook.
🙂
Off… Facebook-ul. Ti-e greu cu el, dar iti este si mai greu fara…
Nu pot sa aleg un moment anume, in care am avut nevoie urgenta de el, pentru ca sunt prea multe. Dar, o sa vi-l zic pe cel mai recent. Care s-a petrecut acum vre-o saptamana, parca vinerea.
Joia nu intrasem deloc pe Facebook, fiind plecat de acasa, si neavand un telefon care sa-mi permita. Insa vinerea, cand am intrat sa vad ce mai zicea lumea, sa nu-mi cred ochilor. O „prietena” ma facuse de tot… tocmai pe peretele meu. Si asta doar pentru ca ne despartisem, un pic prea dur 2 zile mai devreme.
Am incercat eu sa-mi curat imaginea in fata prietenilor, cat s-a putut. Dar raul era deja facut.
Am tot zis ca o sa pun un ban deoparte sa-mi iau un telefon mai bun, sa nu mai traiesc astfel de umilinte :), dar cheltuirea banilor cu cap nu e una din calitatile mele :).
Am avut mare nevoie de facebook la implinirea celor 10 ani de la terminarea liceului.Am vrut sa fac cumva sa ne intalnim,cu multi dintre fosti colegi pierdusem legatura dar am reusit sa ne reauzim datorita faceboook-lui.
Vreau sa ies in oras, cand imi amintesc ca am nevoie de numarul de telefon al persoanei cu care trebuia sa ma intalnesc. Am uitat sa-l salvez in telefon, dar imi amintesc: il am notat undeva intr-o conversatie privata pe facebook. Vreau sa deschid computerul, dar constat ca tocmai a cazut curentul. Trebuie sa plec in maxim cinci minute si nici smartphone nu am. Macar asta m-ar fi salvat. Nu-mi ramane decat o varianta: sun un prieten. Il rog sa se logheze pe contul meu si sa-mi dicteze numarul de telefon. Am rezolvat fix la timp sa mai incui si usa dupa mine.
[…] concursului este Radu. Felicitări. Cred că unguroaica a vrut să te inducă în eroare Mi-au mai plăcut vreo două […]
[…] by WP Greet BoxIata un prim filmulet facut cu telefonul HTC ChaCha, noul meu gadget pe care l-am castigat acum 2 saptamani. Actiunea are loc intr-o piata de langa biroul meu, unde se desfasoara o campanie […]
[…] Alexandru Negrea , Ariel Constantinof , Hoinaru cat si Denisa Bargau s-au gandit sa il ofere ca si premiu, in schimbul unei povesti/situatii reale […]