Poveste cu final aşteptat

Am avut ocazia să-l văd pe Adrian Sârbu de câteva ori, în diferite contexte în care participa ca speaker. Întotdeauna m-a fascinat personajul, are o atitudine ce te duce cu gândul la un cap mafiot, sau la un senior din Evul Mediu. Altfel zis, un tătuc trecut prin multe, care e pregătit pentru orice.

Sunt parte din generaţia PRO, am crescut cu fascinaţia asta pentru Sârbu şi tot ce-a construit. Ţin minte că la mijlocul anilor ’90 nu exista job mai bun decât în ProTV. Se formase o legendă conform căreia angajaţii din trust câştigau extrem de bine, duceau o viaţă fără griji şi erau ACOLO, în locul în care se trăia visul capitalist de după Revoluţie.

A devenit CEO al CME, iar la momentul ăla am considerat că e cu adevărat uriaş. Cumva, credeam că asta validează şi afacerile din România, că le face 100% curate. Acum sunt convins că la nivelul ăla n-ai cum să faci totul curat. Sau, mai bine zis, ca să ajungi la nivelul ăla, nu se poate să fi făcut totul 100% curat.  Mult timp l-am considerat intangibil crezând că are în continuare aşi în mânecă din filmările făcute la Revoluţie. Toate filmările din sediul CC îi aparţin, probabil că sunt o mulţime de lucruri care s-au întâmplat acolo şi care n-au fost publicate.

Cred că ce se întâmplă acum e o răfuială, dar una de tipul „vrei să vezi că până la urmă te facem?”. Iar la nivelul ăla toţi au slăbiciuni.

Deznodământul era oarecum aşteptat. De la mijlocul anului trecut se fac descinderi, se ridică probe, se analizează. În toţi munţii ăia de acte e imposibil să nu găseşti vreun artificiu financiar. Se vorbeşte de prejudicii foarte mari, cert e că Adrian Sârbu a fost reţinut. Urmează un mandat pentru 30 de zile, menţinerea în arest, probabil nişte ani de închisoare, dacă se va dovedi că e vinovat.

Ce mă intrigă pe mine în continuare e dorinţa lui nebună de a se întoarce în România. Dependenţa de putere şi recunoaştere.

Şi mai observ un lucru: există o diferenţă majoră între Antena 1 şi Pro, chiar dacă Marius Vintilă zice că poveştile seamănă. În timp ce trustul clădit pe principii capitaliste a eliminat organele bolnave, în trustul comunistului Dan Voiculescu totul a rămas structurat în jurul fondatorilor. Primii au un fost şef reţinut, cei din urmă au un patron la puşcărie.

Foto: PressAlert.ro