Un amănunt interesant legat de raportul Digital 2025: a apărut pe 6 februarie, însă nu a fost publicat decât pe site. Data Reportal nu mai are niciun canal de social media activ, cred că prin 2023 au postat ultima dată. Și cu toate astea raportul s-a răspândit (e drept, promovat de parteneri). Ce vreau să subliniez e că întotdeauna conținutul valoros va ajunge la oameni.
Anul acesta Data Reportal a crescut complexitatea raportului Digital 2025. De la 565 de slideuri la 640. Desigur, mai sunt și ads printre toate slide-urile astea, însă tot e foarte multă informație interesantă. Important este să știi să o interpretezi și să o pui în context.
Am selectat 58 de slideuri care mi s-au părut interesante și le-am comentat mai jos.
Mai multă lume ascultă radio-uri online decât muzică pe platforme de streaming:
În medie, utilizatorii de telefoane mobile au 1.5 cartele SIM (aici sunt multe cauze, de la oamenii care au două telefoane – unul de muncă, altul personal – până la cei care muncesc în țări străine și au un SIM local și altul din țara lor).
Est-europenii sunt campioni la 2 telefoane pe cap de locuitor, depășiți doar de sudul Africii.
Laptopurile și desktopurile reprezintă încă o parte importantă din totalul celor care intră pe net.
Iar consumul de internet pe calculator, laptop sau tabletă e în creștere.
Kamala Harris a fost mai căutată pe Wikipedia decât Donald Trump, dar asta nu ne arată decât că oamenii nu știau cine e (sau voiau să afle mai multe informații) vs. Donald Trump. Euro 2024 a fost mai puțin căutat decât cel mai nou film Deadpool.
Creșteri importante de trafic de date pe mobil, în special din zona aplicațiilor video. 20% creștere de la un an la altul este foarte mult.
Cresc descărcările aplicațiilor de productivitate, cu aproape 5%. Ce înseamnă asta? Că oamenii încep să se prindă că pierd vremea aiurea pe net și caută soluții care să îi ajute cu managementul timpului.
Youtube și TikTok sunt la putere, cei doi mari jucători în zona de entertainment video.
Și cu toate astea TikTok continuă să crească, în special în ceea ce privește timpul total petrecut pe platformă și, mai important, cât cheltuie utilizatorii.
Google Chrome a avut parte de o creștere importantă față de anul trecut.
În România, Chrome este mult peste media mondială, peste 74%. Asta înseamnă să nu vă dați peste cap dacă spune clientul că lui nu i se vede bine site-ul pe Internet Explorer.
13% este procentul celor care folosesc voice assistants în România în fiecare săptămână, mult sub media de 30%. E simplu de ce: nu ave variantă în română și Siri nu prea ne recunoaște accentul.
39% dintre români folosesc un QR code în fiecare lună.
55% dintre utilizatorii de internet cumpără săptămânal de pe net. Deci mai e foarte mult loc de creștere.
În România suntem aproape de 47%.
Livrarea gratuită rămâne principalul motiv care îi convinge pe oameni să comande online, urmat (la mare distanță) de cupoane și reduceri. Și e mai important returul simplu decât să vină a doua zi.
Avem cam 30% dintre oamenii de pe planetă care cumpără chestii online, dar valoarea cumpărăturilor făcute de ei însumează doar 17% din totalul retailului. Din nou, e mult loc de creștere și aici. Cum îi faci pe cei care cumpără atât online, cât și offline, să cumpere mai mult de pe net?
De asemenea, sunt 200 de milioane de oameni care au cumpărat anul trecut pentru prima dată de pe net. Câți dintre ei au dat o comandă pe Temu sau Shein?
În România, doar 5% din totalul cumpărăturilor se fac online.
Google Pay din Google Wallet (respectiv varianta de la Apple) reprezintă 50% din totalul metodelor de plată. Pe urmă sunt cardurile pe care le adaugi tu la achiziție. 84% plăți cu cardul.
Achizițiile de pe mobil au depășit pentru prima dată desktopul la nivel mondial.
În România încă suntem la 43.6% pe mobil.
Fashion-ul e la putere. Trendyol, Shein, Temu, Zara, Fashion Days, About You și toate celelalte aplicații.
Shogun abia a prins top 10 la Disney+, ceea ce e o surpriză destul de mare.
Doar 17% dintre români urmăresc vloguri săptămânal.
În schimb pe podcasturi suntem peste medie, la 29%. Aici sunt curios ce podcasturi ascultă, că bănuiala mea ar fi că tot Acasă la Măruță și Fain și simplu.
Scade un pic consumul total de social media. Foarte puțin, doar 2 minute, dar e important că oamenii au mai călcat frâna. Gata, s-a ajuns la punctul maxim.
De ce folosesc oamenii social media? Ca să țină legătura cu familia și prietenii. Ca să își umple timpi morți, ca să citească știrile. Undeva la coada listei sunt influencerii și celebritățile. Nobody cares about them. Ah, sigur, sunt o mulțime de oameni care vor să vadă o fată în costum de baie, dar cam atât. Nu contează dacă este Cristina ICH sau cineva random de pe net.
Mai mult, doar puștanii sunt interesați de influenceri. Căutați bine în lista de mai jos, o să vedeți influenceri doar la categoria 16-24 de ani, și acolo pe ultimul loc.
Youtube e la putere. TikTok e mai jos, sub 50%. Însă oamenii care au TikTok îl folosesc foarte mult și compensează.
Din nou, rețeaua socială favorită a oamenilor este Instagram. TikTok e mai la coadă. Nu ne place, dar rupem TikTokul în două. Știm că e nociv, știm că sunt discutabile practicile lor, dar tot îl folosim.
35 de ore pe lună. Mai bine de o oră pe zi. Și media a crescut cu o oră față de anul trecut!
Avem sesiuni de aproape 6 minute pe TikTok. La fel ca anul trecut (ba chiar în scădere cu 5 secunde). Ce înseamnă asta? Că intrăm de mai multe ori pe zi.
Aproape 80% dintre utilizatorii de TikTok intră acolo pentru entertainment și chestii amuzante.
Peste 50% dintre utilizatorii de social media din România caută brandurile pe platformele pe care le folosesc.
Blogurile sunt peste vloguri când vine vorba de brand research.
Instagram e pe primul loc, urmat de Facebook și TikTok. Restul contează mai puțin.
Influencerii sunt la 22%, mult sub actori, comedianți, trupe, cântăreți, restaurante, sportivi. Practic, la coadă.
Dacă facem splitul pe categoriile de vârstă, doar adolescenții și tinerii adulți urmăresc influenceri și alți ”experți”. Restul au treburi mai importante de făcut.
Iar influencerii sunt într-o ușoară scădere. Aș zice că scăderea de încredere e mai mare, dar mulți încă nu au făcut pasul să dea și unfollow.
România stă chiar mai prost, doar 18% dintre utilizatorii de social media spun că urmăresc influenceri.
Petrecem aproape 30 de ore pe lună pe Youtube (în România, cu câteva ore peste medie).
Pe Facebook suntem la coadă, doar 8 ore și 21 de minute, față de media de 17 ore pe lună.
Engagementul a mai scăzut un pic. Era 0.06%, acum este 0.05%. Pozele erau la 0.10%, acum sunt la 0.07%. Videourile au scăzut și ele, iar postările cu link au ajuns aproape de zero absolut.
Datele conform Social Insider arată și ele scăderi. Anul trecut aveam, în ordine: 0.21%, 0,28%, 0.33%, 0.23%, 0.18%, 0.11%.
Paginile între 10.000 și 100.000 de followeri au cele mai bune rezultate, însă asta nu înseamnă oricum mare lucru.
35% dintre românii peste 18 ani au cont de Instagram.
Ratele de engagement pe Instagram sunt de 10 ori mai mari decât pe Facebook. Cel mai bine merg carouselurile, urmate de videos și posturi cu poză.
Conturile sub 10.000 de followeri au puțin mai mult engagement.
În caz că nu vă era clar de ce e SUA o miză mare pentru TikTok: 9.3% din audiență e acolo, locul 4 la nivel mondial. Însă din prisma bugetelor probabil că e locul 1.
Când vă mai spune cineva că TikTok nu e pentru puștani sau tineri, arătați-le slideul ăsta. Peste 60% sunt între 18 și 35 de ani. Și dacă mai adăugăm și copiii…
Da, sunt și useri adulți, dar cam atât.
55% dintre românii peste 18 ani sunt pe TikTok (asta poate însemna că un procent mare dintre tineri e pe TikTok, nu avem încă date privind splitul pe vârste în RO).
În România folosim TikTok mult peste medie, 42 de ore și 19 minute.
Cu o medie de 458 de sesiuni. Deci dacă refacem calculul ar fi cam așa: intrăm de 15 ori pe zi pe TikTok și stăm cam 6 minute.
Avem o creștere uriașă a bugetelor din social media față de anul trecut, 15%, după un an în care am avut 12%. În 5 ani bugetele aproape că s-au dublat.
Iar în România suntem campioni la dat banii pe reclame în social media. Aproape 46% dintre bugete se duc în social.
Peste 56% dintre utilizatorii de internet din România caută pe net un brand înainte să-l cumpere.
Și peste 50% din utilizatorii de internet din România au intrat pe un site de brand în ultima lună. Ceea ce îmi aduce aminte de un client care a renunțat să-și mai facă site-ul acum mulți ani, pentru că gata, acum totul e pe social media.
Raportul e mai jos:
2 comentarii. Leave new
Crezi că influencerii chiar nu sunt urmăriți sau că au fost prost definiți pentru sondaje sau poate că oamenii n-au vrut să recunoască faptul că-i urmăresc? Pentru că, totuși, cifrele de views și likes arată o imagine mai bună decât ce iese de mai sus.
Cred că e un mix de motive: pe de-o parte oamenii au dat cândva like sau follow și nu și l-au luat înapoi, deși nu-i interesează de fapt contentul. Iar algoritmul a învățat asta și nu-i mai afișează.
Apoi cred că e și o chestie de percepție. Oamenii urmăresc niște „celebrități”, dar nu le consideră influenceri, ci vedete, chiar dacă au pornit online.