Astăzi, după lupte seculare, am fost validat – în sfârşit – de băbuţele din bloc.
Mă chinuiam să urc treptele de la intrare cu câte o sacoşă imensă pe ambii umeri, când am fost surprins de o băbuţă care îşi plimba câinele. O alta superviza de la balcon. După saluturile de rigoare stăpâna octogenară a căţelului mi-a pus ştampila de parcă se pregătea să mă scoată pe piaţă: băiat vrednic, e bine! Când te însori nevasta poate să stea şi să doarmă în timp ce tu faci piaţa!
Brusc, am simţit cum îmi creşte cota – invers proporţional cu evoluţia acţiunilor lui Mark Zuckerberg. Nu mă gândeam că fix ăsta va fi amănuntul care va face diferenţa. În fond, nici nu e aşa greu să devii bun de însurătoare: trebuie să faci diferenţa între leuştean şi pătrunjel, să deosebeşti loboda, să alegi nişte mărar proaspăt şi să te târguieşti bine pentru cartofi. Iar după ce cari până acasă pentru întâia oară toate merindele, eşti gata de însurătoare!
