Just stop and listen

Iată că din nou Social Media e prilej de discuţie pentru agenţii, specialişti, experţi şi trolli.

Ca să înţelegeţi despre ce e vorba puteţi să citiţi aici o selecţie de tweeturi adunate cu Storify (v-am zis că testez platforma).

Andrei Roşca este unul dintre puţinii oameni care au reuşit să realizeze lucruri notabile în online prin perseverenţă şi curaj. A reuşit să transforme Bookblog într-un business iar de curând şi-a lansat o agenţie de comunicare pe bloguri. Sunt convins că apariţia Spadei va reprezenta un pas imens în dezvoltarea pieţei din .ro. Nu doar pentru că va mai fi un organism care să educe, convingă, ghideze clienţii, ci pentru că mă aştept ca Standout (concurentul direct) să fie forţat să evolueze.

Totuşi, astăzi Andrei a crezut că ştie ce vreau să zic şi în loc să accepte o critică şi să analizeze problema, s-a grăbit să spună că sunt troll şi să-mi dea block pe Twitter. Practic s-a comportat exact ca bloggerii ăia care se consideră buricul pământului şi pe care îi descrie chiar el în articolul „the Romanian Social Media Bubble” (un articol pertinent de altfel).

Când am spus că „băietul ăla” scrie despre nimic, nu am spus-o din perspectiva Social Media Expertului care are impresia că ştie foarte multe lucruri iar articolele de pe blogul Spada nu aduc nimic nou. Chiar cred (cu tărie) că articolele respective nu spun nimic (atenţie! nu „nimic nou” ci „nimic” ).

Cristi Mitran, autorul articolelor la care mă refeream (1,2), poate fi un expert în tot ce ţine de bloguri. Poate că este cel mai mare expert în marketing online din România. Cu toate astea, el nu este un brand. Am întrebat 3-4 oameni mai umblaţi decât mine şi nimeni n-a auzit de el. Deci nu e un brand. Şi atunci când nu eşti un nume cunoscut pe piaţă (orice piaţă), nu te comporţi ca şi cum ai fi. Începi de la zero încercând să demonstrezi ce ştii, încerci să-ţi câştigi publicul.

Dacă mai scrii şi pe acelaşi blog cu Andrei Roşca, misiunea ta e şi mai grea. Asta înseamă că nu trebuie să încerci să fii amuzant. În general nu trebuie să faci asta, dar când scrii pe un blog de agenţie, când ai lângă tine un om respectat în online, parcă e mai contraindicat să faci asta.

Când am spus că „băietul” (consider în continuare că e potrivit apelativul) scrie prost, mă refeream la stil. Dacă scriem informaţii pentru oamenii care nu au treabă cu onlineul, nu îi luăm la mişto. Nu avem un ton ironic. Nu oscilăm între sobrietate şi umor.

Lucrul uimitor este ca poti sa pui publicitate oriunde vrei pe pagina: sus, jos, in stanga, in dreapta, sau chiar fix in mijlocul paginii, dar asta nu inseamna ca o sa fie neaparat eficient.

Sunt în continuare convins că informaţiile respective pot fi utile pentru o anumită categorie de oameni, dar asta nu înseamnă că ele trebuie prezentate pe un ton de educatoare isterică.

Cât despre primul post scris de „băiet”, e mai mult un ton de oracol din ciclul gimnazial, decât un exordiu de articol pertinent.

Tu nu ma cunosti pe mine si eu nu te cunosc pe tine, dar astazi suntem cei mai buni prieteni, pentru ca o sa-ti raspund la toate intrebarile despre publicitatea pe bloguri.

Dar cine să stea să analizeze toate astea? Dacă nu eşti cu noi, sigur eşti împotriva noastră.

Trollul vostru preferat.