ro_youth

Azi şi mâine particip la Romanian Youth Focus, o să încerc să fac un semi-live blogging de la eveniment. Reveniţi pe parcursul zilei pentru updateuri.

Panelul 1 – Tinerii de la cifre la realitate

Primul speaker al zilei este antropologul Vintilă Mihăilescu

Fenomenul social este de lărgire a plajei de vârstă pentru segmentul tânăr. Oamenii se consideri tineri sau sunt considerați tineri chiar până la 40 de ani, percepția este foarte largă. În același timp piața este foarte fragmentată.

Doar 20% din elevi/studenți vor să plece din țară, iar tendința este într-o ușoară scădere.

Mituri false, combătute statistic: 81% din tineri au modele (majoritatea au 3-4-5 persoane) – nevoia de model există, percepția tinerilor e că au astfel de modele însă modelul nu este autoritate, ci este influență. Ceea ce resping tinerii este autoritatea, însă sunt receptivi la influență.

Pentru tinerii români familia este valoarea centrală, dar în același timp majoritatea se rup de familia parentală din care fac parte. O altă contradicție e legată de sănătate. Tinerii români sunt foarte preocupați de sănătate, dar nu fac nimic pentru a îmbunătăți lucrurile.

O idee pentru viitor: tinerii (ca segment) au mai crescut, iar comunicarea infantilizată care se folosește acum nu mai este potrivită. Mesajul pe care îl transmit azi tinerii este ”Am crescut, nu ne mai luați de proști”.

Al doilea speaker – Radu Bogdan, de la Youth Monitor (și de la Brennan Research & Consultants)

Conform unui studiu realizat de Youth Monitor, foarte multi adolescenti considera ca tinerii vor schimba lumea, dar putini se vad implicati in acest proces.

Originalitatea nu trebuie sa fie exceptia, ci trebuie sa fie o regula pentru toate brandurile care interactioneaza cu tineri.

Al treilea speaker – Alfred Dumitrescu, Lighthouse Research

Părinții noștri: Baby boomers (1948 – 1964) sau Generația X (1965 – 1978). Primii sunt pierzătorii de după revoluție, o generație orientată spre familie exclusiv, conformistă în majoritate; s-au obișnuit cu siguranța zilei de mâine. Cei din urmă sunt extrem de anxioși cu viitorul, prinși de mirajul prosperității rapide, cei pentru care tehnologia nu mai e un termen străin.

Generația Y (1978 – 2000) – extrem de orientați către prieteni, mai puțin spre familie, narcisism exacerbat, prima generație cablată, generația MTV, individualiști, pragmatici, multi-tasking, my way *eu*.

Generația Z (post 2000) – calculați și pragmatici, multi-tasking very fast, orientați spre familie și spre grup, sharingul e principala activitate, capabili să surfeze peste o cantitate imensă de informație. Trăiesc o competiție generalizată, totul e competiție. Un sentiment de îndreptățire – li se cuvine totul. Conformism extrem cu valorile grupului. Nonconformismul este dat de valorile grupului (pot fi văzuți drept non-conformiști de alte grupuri, dar în același timp se conformează la grup). În publicitate un realism cu viteză mare. Acceptă sau resping instant, iar mai apoi asta se transmite și la grup.

Radu Pilat – Heist Industries

Cam așa sunt tinerii din ziua de azi:

Două activări mişto pentru burn: vimeo.com/27153519

vimeo.com/43311481

 

BTO – Borțun Olteanu

Vorbește despre Sub25.ro. Sigur, tinerii trăiesc niște schimbări, dar aceste schimbări nu sunt dramatice, ei sunt în continuare oameni. Hainele, modul de informare, sunt doar simptomatologii.

BTO vorbește despre Egocentrism, Curiozitate, Raportul cu Brandurile în termeni buni și răi. O prezentare foarte interesantă, o să revin cu link după ce o primim.

Claudiu Teohari – Teo (stand-up comedian)

Biologic vorbind tinerii sunt viitorul, dar pe de altă parte toată lumea consideră că țara se va duce de râpă pentru că tinerii au luat-o razna. Cam ăsta e contrastul. O diferență de 3 ani e deja o prăpastie imensă.

Tinerii nu sunt inculți, ci au alt tip de cultură. Învață altfel, altceva. ”Nu mai știu să vorbească și să scrie” – de fapt vorbesc altfel.

Și înainte existau poze cu tine beat și dezbrăcat la petreceri doar că pe vremuri dura o săptămână să apară acea poză. Acum faci poza și în 10 secunde a văzut-o toată lumea.

Există un fetish cu tinerii, în politică mai ales. Se pune mare preț pe tinerețe, fără să se ia în calcul altceva.

E de ajuns sa te asortezi si esti GENIAL, s-a devalorizat teribil termenul asta, in schimb esti PRAF daca nu e bine. Ne confruntăm cu o porlarizare excesivă a percepțiilor.

Panelul 2 – Direcţii strategice în comunicarea cu tinerii

Dan Vatcu – Digital Mindshare

O prezentare destul de stufoasă despre creier, elasticitatea lui, instrumentele minții și puterea pe care o au repetițiile.

În contextul în care tinerii au un focus pe termen scurt și folosesc mai multe ecrane simultan, e recomandat să atrageți atenția încă de la început și să ”keep it stupid simple!”

Călin Rotăruș – Goldbach Audience Romania

Publicitatea ar trebui să ia în calcul faptul că mentalitățile se schimbă, că percepțiile se modifică foarte repede.

Ana-Maria Olaru, CohnandJansen JWT

Un studiu despre generația Z – o generație care consideră obligatorie folosirea internetului, a gadgeturilor, a aplicațiilor mobile. Ni s-a dat exemplu Piano stairs ca demonstraţie că tinerii sunt receptivi dacă comunici creativ cu ei.

Mihaela Alexandru – 360 insight

Cea mai corectă segmentare a tinerilor: adolescenţi şi tineri adulţi.

Prezentarea e întocmită pe baza unui studiu desfăşurat în România.

slide_1

În mod paradoxal, deşi sunt deranjaţi de nerespectarea regulilor de trafic, tinerii n-ar fi dispuşi să schimbe ceva la comportamentul lor (adică nu şi-ar îndrepta propriile greşeli); cu verde e procentul celor care ar fi dispuşi să schimbe lucrurile

Familia e percepută ca ieşire de urgenţă. Majoritatea modelelor sunt în cercul de apropiaţi, aproape deloc vedete. Asta pentru ca toţi aspiră la succesul omului obişnuit, îşi doresc să-şi găsească modele printre oameni ca ei.

Paradoxul internetului: poţi să faci parte din ce comunitate vrei tu, dar poţi să fi singur în acelaşi timp.

slide_2

Deşi lipsa de ajutor între vecini li se pare o problemă importantă, tinerii intervievaţi nu ar fi dispuşi să schimbe ceva; cu verde e procentul celor care ar fi dispuşi să schimbe lucrurile

Şerban Alexandrescu – Headvertising

Focus grupurile sunt tratate superficial. Rclamele la bere sunt toate la fel, inţelegerea tinerilor e tratată superficial.

Reclamele la telefonie mobilă sunt toate cu nişte tineri zâmbitori. Dacă e verde e Cosmote, dacă e roşu e Vodafone. Nu ne mai uităm la valorile brandului nostru.

Optimismul e suprauzitat. E vreun brand pesimist?
Targetarea e mai corect să se faca pe generaţii, nu pe categorii de vârsta pentru că limitele astea se modifică permanent.

Ar trebui folosite nişte subtilităţi de comunicare, o targetare aspiraţională.

“pentru tineret o sa folosim internetul” – este fraza cel mai des întâlnită şi aşa ajung campaniile pentru tineri pe net, chiar dacă tinerii consumă şi alte forme de media.

Deşi tinerii nu au bani, ar trebui să comunicăm cu ei pentru că acum îşi stabilesc visele. După care se chinuie ca să şi le îndeplinească.

Semi-live bloggingul continuă mâine cu ziua a doua

UPDATE: Prezentarea lui BTO.