Se vorbeşte tot mai mult despre viitorul educaţiei, despre introducerea tehnologiei în şcoli, despre manuale digitale. Acum ceva timp Holcim a lansat primul manual digital sub forma unei aplicaţii de iPad. Lecţia verde face parte din programul de CSR al producătorului de ciment şi a debutat acum câţiva ani printr-un manual printat şi o disciplină opţională introdusă în şcoli. Probabil că astfel de iniţiative se vor înmulţi şi vom avea parte de multe manuale digitale. Doar că până atunci tabletele cu care au fost deja dotate şcolile zac nefolosite.
În momentul în care se va face tranziţia completă la manualele digitale, copiii noştri vor învăţa mult mai uşor anumite lucruri. Experienţa multi-media pe care o poate oferi o tabletă este extraordinară şi cred că trecerea de la hârtie la aplicaţie va avea un impact similar cu cel al trecerii de la tăbliţe la manuale.
Vlad Petreanu ridica o altă problemă acum ceva timp: aceea a mafiei care căpuşează orice organism de stat şi care va profita, fără îndoială, şi de acest val de echipare.
Îmi permit să ridic şi eu o problemă: dacă tabletele nu vor fi date de la şcoală, sau dacă vor deveni inutilizabile odată cu trecerea generaţiilor, probabil că se va ajunge la un compromis. În loc să cumpere manuale de zeci de kilograme, părinţii vor cumpăra o tabletă şi vor instala gratuit aplicaţiile (în fond, manualele sunt plătite de stat). Dar cine va avea curajul să-şi trimită copilul de 7-8 ani cu o tabletă de 500 de euro în ghiozdan? Să zicem că nu le-ar sparge în jocuri copilăreşti. Însă s-ar transforma în ţinte pentru tot felul de pungaşi. Iar sistemul cu o tabletă acasă şi una la şcoală mi-e greu să cred că ar putea funcţiona.
Deşi necesară, această schimbare ridică o serie de întrebări la care nu cred că vom găsi răspunsuri foarte curând.
2 comentarii. Leave new
Nu mi se pare foarte deplasata ideea de sincronizare a doua dispozitive: tableta de la scoala si cea de acasa. Asa cum ne putem sincroniza acum computerul cu telefonul si tableta. Se ivesc insa alte probleme aici: lipsa conexiunii internet acasa, lipsa banilor pentru achizitionarea dispozitivului personal, mentenanta etc. Vorbim de standardele minime care trebuie sa cuprinda si acei elevi care abia au cu ce se imbraca sau cei pe care ii trimit parintii la scoala pentru a putea lua alocatia. Cu siguranta vor fi unii parinti care vor declara tableta furata doar pentru a o putea da la schimb pe o butelie sau o damigeana cu vin.
Un sistem functional trebuie sa-i ofere aceleasi resurse atat celui care vine la scoala pe jos, iarna, in tenisi cat si celui care are sofer la poarta scolii. La fel cum se intampla si in alte situatii, blocajele sunt cauzate de mari deficiente in alte arii ale societatii.
E puțin deplasat să vorbești de tablete în școli când ai școli cu WC-ul în fundul curții, fără apă, fără încălzire etc. Ah, și elevi care merg km pe jos, prin frig sau caniculă, ca să ajungă la școală. Ca să nu mai vorbim de școli fără conexiune la internet sau cu o conexiune foarte proastă ( problemă pe care o au și americanii: http://www.nytimes.com/2013/06/17/opinion/our-schools-cut-off-from-the-web.html?hp&_r=0 ) .
Apoi, manuale digitale sau manuale normale, programa e un rahat supra-încărcat. Școala în general e un rahat. Tabletele, din punctul meu de vedere, nu ar trebui să se afle nici măcar în top 50 priorități pentru educația în România (nici în State sau UK n-ar trebui să fie în top 10). Așa că toate problemele derivate sunt non-probleme, cu excepția aceleia că se irosesc bani mulți pe ceva ce nu reprezintă o prioritate.