Mă uitam zilele trecute la un outdoor care promova ceva program de conştientizare legat de plata taxelor. N-am reţinut cum se cheamă şi nici n-a apucat să fac poză, dar chestia asta mi-a adus aminte de alte zeci de campanii pe care abia le vezi promovate. Ăsta e motivul pentru care n-avem nicio campanie socială extrem de vizibilă şi tot din cauza asta 90% dintre programele iniţiate de Stat sunt sortite eşecului. Se promovează totul câte puţin, fără vreun impact real. Niciodată n-a fost în stare cineva care să ia taurul de coarne şi să prioritizeze. Ok, anul ăsta ce e cel mai important? Să facă lumea proiecte pe fonduri europene în agricultură. Ok, hai să facem o campanie cu toţi banii pe care îi avem la dispoziţie pentru comunicare în agricultură!
Sau anul ăsta încercăm să promovăm Ghişeul.ro ca să nu mai stea lumea la cozi. Ok, păi facem campanie pe TVuri, pe radio, în presă, peste tot, iar anul viitor ne concentrăm eforturile pe altceva.
Însă nimeni nu are capacitatea să-şi asume lucrurile astea, prin urmare ajungem să promovăm de toate şi nimic. 3 panouri outdoor împotriva cerşetoriei, am bifat campanie, 2 panouri legate de contrabandă, un panou legat de agricultură, iar la finalul zilei am cheltuit toţi banii fără să-i rămână cuiva o idee clară în cap. Atingem doar 1% din publicul ţintă pentru 100 de idei în loc să atingem 25% sau 50% din potenţial pentru 2-3 idei în fiecare an.
Apropo de asta, americanii au investit 23 de milioane de dolari pe an pentru campania Got milk?, beneficiarul fiind California Milk Processor Board. Bugetul respectiv era asemănător cu cel al unui producător de bere sau unui brand auto la începutul anilor ’90. Credeţi că dacă ar exista şi la noi măcar o instituţie de stat care să dispună de un buget comparabil cu vreun brand comercial n-am rămâne cu vreo campanie de-asta în minte? Singura reclamă socială pe care mi-o amintesc eu să fi fost on heavy rotation şi care să fi avut şi impact este aia cu „Eu n-o să bat niciodată covoare, pentru că le doare”.
Din păcate, problema asta a eforturilor împrăştiate în 100 de proiecte nu e doar în campaniile de comunicare. După ce acum câteva luni s-a lansat Cinepub, proiect menit să adune pe aceeaşi platformă filmele româneşti, România Film a scos un alt site, care are şi el câteva zeci de filme. 20 acolo, 30 acolo, nimeni nu s-ar gândi să facă un efort comun pentru o singură platformă.
