Concertul ăsta trebuia să se întâmple în 2020, dar a fost amânat de 2 ori din cauza pandemiei. Până la urmă mă bucur că s-a întâmplat, au fost multe alte concerte care s-au anulat de tot.
Plină Sala Palatului, cred că au fost cel puțin 3500 de oameni, poate chiar 3700. Mai vedeai locuri goale pe ici, pe colo, dar mai puține decât mă așteptam. Nu că nu s-ar fi vândut bilete, însă Covidul încă e printre noi. De altfel, am fost dintre cei care au purtat mască pe toată durata concertului și a fost suportabil.
Mi-era dor de Pink Martini, de data asta au venit cu China Forbes, abia aștept să merg cu Antonia și la un concert cu Storm Large, a devenit preferata mea în ultimii ani. Rămân la părerea că China nu mai e cea de acum 10-15 ani. Însă nici eu nu sunt același, așa că e cam aiurea să mă plâng.
Mi se pare că Thomas Lauderdale a simțit lucrul ăsta și de-asta spectacolul oferit de Pink Martini devine mai complex. Mai întâi l-au luat pe Jimmy Herrod cu ei, acum a venit și Edna Vazquez, o solistă cu origini mexicane, tot din Portland, care oferă o nouă dimensiune muzicii Pink Martini. E un show mai divers cu Jimmy și Edna pe scenă, ceea ce i-a mai luat din sarcini lui China.
Probabil că în spectacolele cu Storm nu există nevoia asta, pentru că Storm poate umple singură scena vreme de 2 ore.
În rest un concert foarte plăcut, cu piese clasice (o să pun un update cu setlistul odată ce îl urc pe Setlist.fm). A lipsit momentul cu publicul urcat pe scenă (fuck you, Covid!), la fel și sesiunea de autografe de la final. Dar mă așteptam la asta, nu prea e timpul pentru băi de mulțime.
Au ajuns și 2 eșarfe Aceeași Mărie la trupă, una pentru China, cealaltă pleacă spre Storm, niște modele cu Maria Tănase care se vor lansa în curând. Cu ocazia asta China a mulțumit Aceeași Mărie pe scena de la Sala Palatului, ceea ce a fost highlightul serii pentru noi.
Până una alta încă aștept concertul ăla la care vor cânta împreună China și Storm, cred că publicul din România merită un astfel de concert.
