Johnny Depp încearcă să-şi salveze cariera, averea şi imaginea prin acest proces public în care se apără de acuzaţiile fostei soţii, Amber Heard.
Găsiţi mai jos vreo 6 ore de audieri, una dintre zile doar, n-am avut chef să le caut şi pe celelalte, dar sunt publice. Din păcate, ăsta e preţul celebrităţii, trebuie să faci totul în văzul oamenilor, altfel eşti izolat.
Depp a fost fraier, şi-a lăsat nevasta pentru o tinerică ambiţioasă şi a tras paiul scurt. E irelevant dacă a fost cu adevărat atât de violent precum s-a plâns Amber. De la un punct încolo e adevărat ce se spune despre tine, nu ce s-a întâmplat de fapt. Asta rămâne în memoria colectivă.
Ce mi se pare oribil e că singura variantă prin care mai are o şansă de a reveni în prim plan la Hollywood este să ducă acest proces public şi să dea tot felul de amănunte din viaţa lui cu speranţa că directorii de studiouri vor spune „da, ok, opinia publică a fost convinsă de mărturiile lui, hai să-i mai dăm o şansă”.
Un om obişnuit nu va fi niciodată obligat să treacă prin asta. La fel cum nici astfel de episoade nu ajung să fie publice. Ceea ce îmi întăreşte şi mai tare convingerea că odată ajuns în atenţia publică nu mai ai voie să greşeşti. N-ai voie să treci pe roşu, n-ai voie să arunci chestii pe jos, pe urci fără bilet în tren, să te îmbeţi mangă. Nu mai vorbim de chestii care n-ar trebui să se întâmple indiferent că eşti celebru sau nu (cum ar fi să-ţi baţi nevasta).
Nu ştiu cât o să-i iasă lui Depp, prima impresie este că n-are dovezi super mari, sunt destule lucruri discutabile acolo.
