Când zic Maramureș, tradiție, artă, artă primitivă…. tu la ce te gândești?
La Maricica!
Au trecut mulți ani până să ajung în Maramureș. Ai mei au fost anul trecut și mi-au zis că e foarte mișto. Eram tare curios să văd cât e adevărat din toate poveștile lor. Nu că ar minți, dar mama e mai ușor de impresionat iar tata s-a pronunțat mai puțin. Citeşte tot articolul
Slujba de Înviere am prins-o în satul Groși, undeva în apropiere de Baia Mare. Și au fost trei momente pe care le-am legat de tot ce a însemnat Redescoperă România până acum.
Tradiția zonei spune că tinerii satului se urcă pe dealurile din împrejurimi și aprind niște focuri pe cele șapte coline ale satului. La fața locului am văzut un singur foc, cel de veghe, de pe care s-a rostit ”Adevărat a Înviat!”. Citind descrierea la care am avut acces mă întrebam dacă se mai păstrează intactă tradiția. Iar după ce am văzut un singur foc în locul celor 7 focuri, mă întreb ce se va mai întâmpla în satul Groși peste 10 sau 15 ani. Oare va ma exista vreun foc?
Indiferent de tradiția cu focurile, obiceiurile religioase se vor păstra. Și n-am putut să nu observ fiecare detaliu din timpul slujbei. Totul era exact cum ne povestise măicuța Tatiana cu o zi înainte în Bucovina. Semn că religia trece peste orice bariere geografice. Iar dacă mă mai gândesc și că măicuța de la Moldovița ne-a spus că religia este iubirea față de Dumnezeu, deci în fond iubire, avem demonstrația perfectă că dragostea nu are bariere. Indiferent de locul în care ne aflăm, indiferent de modul în care sunt spuse anumite lucruri, simțim aceleași lucruri.
Acum ceva timp Augustin Radu a scris un post în care spunea povestea unor maramureșeni veniți în Muntenia să muncească. Și ascultând slujba din biserica de la Groși mă uitam la țăranii care erau fix ca în descrierea lui Augustin. Exceptând portul, care nu mai era cel popular, totul era din poveste.
A fost o zi cu totul deosebită, primele Paști petrecute departe de familie. Însă mă bucur că am avut lângă mine o a doua familie și că Ligia și Carmen au văzut în sfârșit despre ce e vorba după ce le-am bătut la cap atâta timp 🙂
Redescopera Romania este un proiect Petrom, sustinut de BCR, Dacia, Romtelecom, Paralela 45 si Muzeul National al Taranului Roman.
Dacă până acum ne-am mişcat mai lent, ieri am intrat în ritmul obişnuit al Redescoperă România, cu monumente mişto, distracţie şi oameni primitori care te fac să uiţi că eşti obosit, nemâncat şi plecat pe drum de la ora 9.
După ce joi am vizitat Voroneţul, astăzi am văzut Suceviţa şi Moldoviţa, alte 2 mănăstiri pictate în afară şi intrate în patrimoniul Unesco pentru specificul lor. La Moldoviţa am avut parte şi de explicaţii extinse ale tuturor picturilor aşa că m-am simţit ca în excursiile din facultate.
Au urmat Suceviţa şi lungul drum până la Putna, sus, unde se agaţă harta în cui. Putna chiar e cea mai mândră construcţie a lui Ştefan. Are un aer aparte, se vede că e altfel.
Fix când ni se făcuse puţin foame, când deja trecuse ora prânzului, am ajuns în satul Paltinu, într-o gospodărie în care se încondeiază ouă. Şi am văzut acolo câtă migală e pentru un ou pe care mai apoi oamenii îl vând cu 5 lei.
Cât timp fetele se chinuiau să încondeieze ceva pentru impresionarea populaţiei masculine, băieţii s-au urcat pe un deal să înalţe zmeul lui Augustin. Şi ne-am jucat, şi am alergat, şi am complimentat-o pe Nebuloasa care era singura tipă urcată pe deal cu noi.
Eu m-am simţit ca în Căsuţa din prerie, acolo sus pe deal şi am alergat cât m-au ţinut puterile. Motiv pentru care am capitulat devreme, imediat după masa de seară. Iar când o să fie gata filmuleţul de la RăzvanBB, o să vedeţi şi cum alerg în slow motion. Sau o să vedeţi în slow motion cum alerg ? 😛
Poveştile din prima zi sunt disponibile aici. Uşor-uşor le punem şi pe cele din zilele 2 şi 3.
Redescopera Romania este un proiect Petrom, sustinut de BCR, Dacia, Romtelecom, Paralela 45 si Muzeul National al Taranului Roman.
Am stat acum vreo 8 ani în Moldova cam 3 săptămâni. Am văzut o grămadă de mănăstiri şi am mâncat ciorbă de burtă cât nu mâncasem toată viaţa până atunci. Și pentru că am stat așa de mult, am reușit să văd cam tot ce era de văzut așa că de data asta chiar redescopăr multe dintre obiectivele pe care le vizităm.
Când am fost eu ultima oară la Voroneț țin minte că m-a impresionat nuanța aia de albastru. Nu m-a dat pe spate, dar mi s-a părut interesantă. Astăzi am regăsit un albastru absolut banal (și n-a fost doar părerea mea). Cum a zis Augustin, e mai mult PR la mijloc.
Următoarea oprire a fost la tâmplărit, undeva în Suceva. Domnul Crameriuc ne-a sculptat o mască de lemn cât ai zice „Redescoperă România” 😀 Un clip filmat de RăzvanBB aveţi aici.
Casa Memorială Ciprian Porumbescu e de fapt o anexă cu un pian și două cămăruțe. Păcat că nu mai există casa mare, pe care am văzut-o totuși în câteva poze. Asta e problema multor monumente din România: nu prea ne-a mai rămas mare lucru. Ori ne-au jefuit turcii și tătarii, ori rușii, ori ne-au bombardat americanii și nemții. Și acolo unde nu ne-au stricat alții, am furat și distrus noi.
Cetatea Sucevei nu pot să spun că m-a impresionat, e tot din categoria monumentelor care ar trebui restaurate complet. Dar știți deja povestea: nu sunt bani.
Pentru că programul de azi a fost mai lejer, am avut mai mult timp de scris. Iar lumea a profitat la maxim cu poze și filmulețe. Psaico a băgat cărbuni cu vreo 5 posturi.
Şi vă las cu un clip făcut de RăzvanBB la mănăstirea Zamca.
Redescopera Romania 2011 este un proiect Petrom, impreuna cu BCR, Dacia, Romtelecom, Paralela 45si Muzeul National al Taranului Roman.
A doua plecare în Redescoperă România a început aşa cum ştiam, dis-de-dimineaţă, poate puţin prea dimineaţă. Dar astea sunt drumurile României, nu avem ce-i face. Dacă aveam 2-3 autostrăzi suspendate probabil ne trezeam la 12 şi în 2 ore eram la Suceava. Numai că atunci n-ar mai fi avut rost să-mi fac eu super cdurile de maşină 😛
După prima zi #dinromânia mi-am dat seama că suntem mulţi, mulţi rău. ŞOC! 24 de oameni înseamnă mai mult decât 20 :-j
Prima zi e mai mult de acomodare şi mai puţin de vizitat. Cu toate astea ne-am oprit la Mausoleul de la Mărăşeşti (pe care l-am vizitat acum câţiva ani şi care mi se pare cel mai sinistru monument din ţara asta), Casa Memorială a lui Mihai Eminescu şi încă vreo două conace.
Am ajuns şi la Castelul Stuzda, o construcţie de secol 19 care arată excepţional şi care cu puţină renovare poate face concurenţă multor castele din străinătate.
M-am mirat când am văzut casa lui Eminescu: mare, „de bani mulţi”. Nu e un palat, nu e un conac, dar mă aşteptam la ceva mai mic. Nici chiar cât casa în care s-a născut Creangă, dar mai mică puţin decât ce vedeţi în poză.
Poze găsiţi aici, eu nu m-am învrednicit să-mi iau aparat. Nu de alta, dar cu aparatele cu film e mai greu să pui online foarte repede 😛 Plus că avem o droaie de DSLRişti meseriaşi cu noi.
Până acum Zoso ne-a dat clasă, cu posturi scrise live pe parcursul zilei, best effort din Redescoperă România by far. Să vedem dacă reuşeşte să ţină ritmul 😛
Astăzi vedem Voroneţul şi Cetatea Sucevei. Probabil toată lumea o să vină cu poze albastre, eu vreau să văd cetatea pentru că am ratat-o când am mai vizitat zona.
Redescopera Romania 2011 este un proiect Petrom, impreuna cu BCR, Dacia, Romtelecom, Paralela 45si Muzeul National al Taranului Roman.
Da, plecăm. Da, iar.
Miercuri mergem în a doua tură de Redescoperă România împreună cu o gaşcă mult mai tânără decât data trecută. Acum o să fie ediţia de grădiniţă #dinromania, cu media de vârstă undeva foarte jos. Ca s-o citez pe KorinaMS, o să fie prezentă „crema cremelor” din generaţia noastră 😀
După cum o să observaţi la Bobby, sunt 6 maşini de data asta. Maşina şase, aka Stalker Team a apărut la un suc în Embassy. Am zis că noi indiferent de ce-ar fi, mergem cu ei în plecarea a doua. Chiar dacă trebuie să mă iau cu Hoimobilul după Doru & co. Până la urmă ne-a dat Dacia un Duster, ca să plecăm de pe poziţii de egalitate cu ceilalţi (metaforic vorbind, noi de fapt suntem mai buni 😀 ).
O să ajungem la Gura Humorului, Baia Sprie, Sighişoara şi o să stăm până pe 26 aprilie. Adică ne petrecem Paştele pe undeva prin Bucovina. Nu mai ştiu cine a zis-o pe aia cu „vedem Paştele la mama lui”, dar mi-a plăcut exprimarea asta dubioasă :)) Chiar dacă probabil Paştele la mama lui ar fi în Ierusalim :-J
Cu ocazia asta am inaugurat şi categoria Redescoperă România, unde o să adun toate posturile legate de cele două plecări. Pe Facebook o să aveţi în continuare toate articolele scrise de participanţi, în tabul Redescoperă de pe pagina blogului meu (Like, Like!).
PS: Ştiu că lumea mă urăşte dar gândiţi-vă că voi veţi fi alături de familie de sărbători pe când eu o să stau şi o să scriu articole. E greu să fii blogger 😛
PS2: O să scriu separat despre line-up zilele următoare. Să intre lumea, să facem succes!
Redescoperă România este un proiect Petrom, susţinut de BCR, Dacia, Romtelecom, Paralela 45 şi Muzeul National al Taranului Roman.
Nu pot să vă spun ce e bidineaua, pentru că aş încălca codul, pactul, secretul şi celelalte convenţii pe care le-am mai aflat sau stabilit noi în săptămâna asta. Dar ca să aveţi o idee, uitaţi aici un post cu bidinea şi încă unul aici. Eu am început aici puţină bidinea, dar doar pentru prima mână.
Au fost 7 zile incredibile, dincolo de orice brand, orice proiect şi obiective, cu şi despre oameni. Ştiam de anul trecut că e mişto în Redescoperă România, citisem o grămadă de posturi, dar nu mă aşteptam să fie atât de mişto. A fost.
Am descoperit şi redescoperit nişte oameni pe care aş vrea să-i am mereu lângă mine.
Ca să înţelegeţi tot ce s-a întâmplat, gândiţi-vă că toată lumea a tratat totul ca pe o joacă. O joacă destul de grea, privită cu multă seriozitate atunci când era nevoie, dar o joacă. Citeşte tot articolul
Ultima zi #dinromania a început în Târgovişte şi s-a încheiat devreme, mult prea devreme, în Bucureşti. La 11 vizitam turnul Chindiei şi mănăstirea Dealu iar 3 ore mai târziu intram în Bucureşti.
Totul pe repede înainte mai ales că turnul Chindiei era floare la ureche cu cele 120 de trepte ale lui.
Ne-am mai oprit doar la poza de grup, cât să ne pupăm şi să ne salutăm între noi. Am făcut-o destul de rapid, ca să nu apucăm să ne dăm seama ce ni se întâmplă. Încheiasem toţi una dintre cele mai mişto săptămâni din ultimii ani şi parcă voiam să păstrăm aparenţele, să ne comportăm ca şi cum astăzi urma să plecăm iar la drum.
Eu despărţirea asta o vedeam mult mai lacrimogenă şi credeam că o să ne lungim în benzinărie plângându-ne unul pe umărul celuilalt. Dar am înţeles că s-a plâns în maşini. Nu eu, aşa am auzit. Eu am aşteptat pana acasa :)) :-j
Poveştile #dinromania vor continua, unele şi aici pe blog, altele doar pentru noi, gaşca cu Dusterele. C-aşa-i tradiţia 😛
Redescoperă România este un proiect Petrom, susţinut de BCR, Dacia, Romtelecom, Paralela 45 şi Muzeul National al Taranului Roman.
Ziua șase #dinromania a început cu bagaje, permutări în mașini și o nouă destinație: Târgoviște. Precum baba Dochia, pe măsură ce au trecut zilele am mai dat jos câte o haină chiar dacă era cu o săptămână mai tâziu decât tradiția. Dar contrar legendei, la noi iarna nu s-a mai întors. Așa că ieri eram toți în tricouri așteptând să plecăm spre Canionul Cheii.
Fiind o destinație aleasă la sugestia lui Doru Panaitescu, canionul era pe un drum forestier, din acele multe drumuri forestiere care ai zice că nu duc nicăieri.
Grele drumurile, mai ales că Dusterul e mașină de asfalt, nu de offroad. Dar s-au descurcat onorabil Daciile, mult mai bine decât ne așteptam. Totuși, a fost prima oară în 7 zile când drumul nu ne-a mai lăsat să avansăm și am fost nevoiți să facem cale întoarsă.
La cetatea Poenari eram pregătit să contabilizez numărul de abandonuri. La câte bloggerițe erau cu noi puteam să dau scris că cineva renunță. Dar toți au urcat cele 1480 de trepte, în ciuda răului de înălțime sau a sedentarismului prelungit. Evident, am ajuns primul, cu Minxieee în spatele meu pe turnantă. Nu mi-a venit să cred, mai ales că Doru e om de munte și eu nu mai urcasem de secole. Dar vârsta și un pic de „old school” au făcut diferența 😛
După masă am luat-o la picior spre cetate și am mai urcat, singur, primele 470 de trepte. Dacă aveam timp probabil aș mai fi urcat o dată.
Drumul spre Târgoviște a fost o adevărată aventură, prin bezna totală și șoseaua proastă. Într-un final apoteotic am ajuns la cel mai mișto hotel din oraș, hotel Nova, care are LCDuri, lift și alte accesorii neîntâlnite în România la doar 3 stele.
Urmează ziua în care ne despărțim, ziua în care ajungem toți acasă (ok, aproape toți :P) și începem să ne gândim cu groază la săptâmâna care ne așteaptă. Măcar va fi o săptămână de primăvara.
Lista completă de articole e aici, eu abia aștept să ajung acasă și să le citesc pe toate. Până acum am prins din zbor câteva.
Redescoperă România este un proiect Petrom, susţinut de BCR, Dacia, Romtelecom, Paralela 45şi Muzeul National al Taranului Roman.
GRATINÁRE s.f. Acțiunea de a gratina și rezultatul ei. ♦ Formarea unei cruste rumene la suprafața preparatelor culinare prin expunere la temperatură ridicată în cuptor.
S-a format o crustă frumoasă și aurie (și evident, crocantă) deasupra găștii #dinromania și pe măsură ce trec zilele ne dăm seama că această crustă care ne ține la un loc pe toți o să se rupă duminică seara, când o să ne răspândim prin diferite colțuri ale țării înapoi la viețile noastre trăite foarte mult online. Și ne apucă nostalgia.
Odată cu ultima zăpadă din acest an o să se topească și grupul adunat de prin Oradea, Iași, Timișoara, Hunedoara și București. Și nu ne-am dat seama de asta abia vineri, dar până atunci ne-a fost frică să ne gândim la despărțire.
Ieri mă uitam cât de închegat (sau gratinat, dacă îmi permiteți) e grupul ăsta al nostru, deși suntem împreună doar de câteva zile. Cu roluri bine definite pentru fiecare participant, cu grupul vesel format din Doru și Augustin care îl corup și pe Mihai, cu tipa serioasă căreia îi place să guste din aventura pe care o propune grupul vesel, cu mâna forte care nu se dă în lături de la năzbâtii atunci când e cazul, cu cei care își văd de treabă încercând să nu se apuce și ei de prostii, cu mezinul grupului care e atras de toate discuțiile și toate experiențele.
Nu vi-i spun pe toți dar probabil o să ghiciți cel puțin o parte din ei.
Ieri am vizitat multe chestii mișto pe care eu le văzusem în vară și despre care am scris aici. Am fost și la olărit, la cula Duca, am văzut biserica dintr-un lemn, iar în satul Olari n-am reușit să o găsim pe doamna Eufrosina Vicșoreanu, cea care m-a impresionat atât de mult vara trecută. I-am descoperit însă pe vecinii de alături, niște oameni extraordinar de ospitalieri care erau pregătiți să ne așeze pe toți la masă dacă am fi avut vreme.
Mi-a părut foarte rău că nu era acasă doamna Vicșoreanu, dar așa cum a zis Bobby, într-un fel e mai bine că am dat peste oamenii ăștia atât de drăguți, pentru că experiența e mai importantă decât ce vase pictate vedem.
Sau cum am concluzionat zilele trecute în mașină: Nu contează dacă ăsta e drumul bun câtă vreme ăsta e drumul frumos.
Pentru lista completă de aventuri #dinromania accesați cu încredere tabul Redescoperă de pe pagina mea de Facebook.
Redescoperă România este un proiect Petrom, susţinut de BCR, Dacia, Romtelecom, Paralela 45şi Muzeul National al Taranului Roman.
