garmin

IN Casual stuff

A trecut mai bine de o lună de când port Garmin Forerunner 965.

Voiam un ceas de la Garmin, care să fie smart, să aibă Garmin Pay, să fie cât mai mic şi mai uşor – ca să pot să dorm cu el şi să-mi monitorizez somnul. Eu sunt unul dintre acei oameni care au nevoie de un algoritm care să le spună că 5 ore de somn nu sunt suficiente. Eşti obosit. Hai, merci, aveam aşa o stare ciudată şi nu ştiam exact ce e.

Până acum foloseam un Samsung Watch 4. Un model simpatic, care trebuia încărcat la fiecare 36 de ore (aproximativ). Prietenii cu Apple Watch ar spune că nu e nicio mare scofală, dar eu ştiam că poţi cere mai multe de la un smartwatch. Citeşte tot articolul

IN IT

Acum ceva timp am avut la test un ceas Garmin epix gen 2, vârful de gamă de la producătorul american cunoscut la noi mai mult pentru ceasuri și alte accesorii pentru sport.
Dincolo de asta, Garmin are o gamă destul de largă de produse, unele destinate aviației, altele pentru zona maritimă (chartplottere pentru pescari, de exemplu), o gamă întreagă de dispozitive pentru elicoptere, camere auto și sisteme de navigație

Eu folosesc de câțiva ani un Garmin Fenix 3 HR, pe care îl port la alergare și prin concediu. E un ceas masiv, super rezistent, care are și câteva funcții de smartwatch (pot să citesc pe el notificări, pot să văd cum e vremea, să răspund sumar la diferite mesaje etc.). Desigur, Fenix 3 HR rămâne un ceas de sport, cu toate funcțiile de bază pentru asta. Poți înregistra alergări, poți înregistra sesiuni de înot în bazin sau în ”open waters”, poți înregistra antrenamente de cycling, ba chiar și partide de golf.  Are hărți care pot fi încărcate, funcție de TrackBack, busolă, altimetru, barometru. Și toate astea pe un ceas lansat în ianuarie 2016! Citeşte tot articolul

IN Casual stuff

Vorbeam acum câţiva ani cu o prietenă despre alergat şi o asiguram că eu n-o să pot face aşa ceva niciodată. Până la momentul în care m-am apucat de alergat.

La fel şi cu trackingul, eram convins că mă descurc şi fără, că alerg până nu mai pot şi aia e. Cred că mi-am făcut cont pe Strava după primele 5 minute de alergare. Bine, probabil că a contat şi faptul că eram total sufocat şi aveam nevoie de o pauză. Cert e că am înţeles destul de rapid care-i faza cu trackingul şi de ce e atât de important. Alergarea şi sportul în general sunt despre depăşirea limitelor şi nu prea ai cum să faci asta fără să ştii care îţi sunt limitele. Nu, „simt că nu mai pot” nu înseamnă nimic, mai ales dacă ai schimbat ceva în alimentaţie de la o alergare la alta sau nu te-ai odihnit cum trebuie. Citeşte tot articolul

Meniu