Am copilărit (şi) în zona Colentina – Doamna Ghica. Veneam la bunici câte 3 săptămâni pe an, în vacanţa de vară şi încercam să-mi fac de treabă prin cartier. Probabil că micul Hoinaru s-a întâlnit cândva cu micul Mariciu, dar sigur nu l-a băgat în seamă, că nu se juca cu golani. În timp ce restul copiilor mergeau pe la ţară şi se alergau pe câmp, eu aveam la dispoziţie două parcuri, Tei şi Plumbuita.

Mergeam mai des cu bunicul în Plumbuita şi ţin minte că pe-atunci, la începutul anilor ’90, parcul arăta ca în filmele comuniste de propagandă. Toţi copacii erau tineri, aşa că aveai o imagine de ansamblu foarte clară de la intrarea de pe str. Doamna Ghica. La vremea aia nu mă gândeam că se vede totul atât de aerisit pentru că sunt copacii prea tineri, însă acum parcul a devenit o mică pădure. L-am vizitat de câteva ori de când m-am mutat în cartier, însă recent am dat o plimbare mai lungă şi am descoperit cât potenţial are parcul.

Citeste tot articolul