Blocul în care locuiesc e unul destul de ok. Cei mai mulţi oameni sunt bătrâni, dar gospodari. Probabil că la vremea lui (adică prin anii ’70) a fost un bloc de progresişti, mândria cartierului sau ceva de genul. Vecinii se ştiu de mulţi ani, vor să facă lucruri, există un meşter al blocului care se ocupă de micile reparaţii şi înlocuiri de consumabile, femeile de serviciu sunt supravegheate cu atenţie de administrator, merge treaba.

Ar putea să meargă şi mai bine, însă de câţiva ani avem un restanţier la întreţinere. Genul ăla de locatar care are peste 15.000 de lei de plătit. 

Citeste tot articolul