in Advertising/PR, De soi

De ceva timp tot studiez problema. Am întrebat în stânga şi în dreapta nume mari din advertising, am cerut şi o a 3-a părere, am cerut-o şi pe a 4-a şi am strâns de nişte concluzii.

Puţină istorie

Când m-am gândit pentru prima oara (prin liceu) la un job în advertising, nu ştiam cu ce se mănâncă. Şi nu ştiam nici unde aş putea să învăţ. Iar Google mi-a spus că cei mai şmecheri din domeniu au terminat Construcţii, Politehnică, ASE, Arhitectură. Iar eu de facultăţi de publicitate nu auzisem. Mi-ar fi plăcut să existe, indiferent de cât de scumpe ar fi fost. Aşa că advertisingul a devenit pentru mine un domeniu în care nu ajunge oricine şi pentru care trebuie să studiezi în străinătate ca să poţi profesa.

Ulterior am auzit că facultatea de Comunicare ar fi pe acolo… în sensul că aflii una-alta şi au oarecum legătură.

Copywriter te face mama!

Nu mi-a zis chiar aşa mama, dar nici n-a stâmbat din nas când i-am zis că nu mă mai bag în diplomaţie sau relaţii internaţionale. Şi după ce am studiat problema am descoperit 3 variante pentru facultate:

  • Facultatea de Litere – Comunicare şi Relaţii Publice
  • SNSPA – Comunicare şi Relaţii Publice
  • FSJC – secţie de Publicitate (specializare în ultimul an dacă îmi amintesc bine)

Din experienţă şi conversaţii cu colegi de la celelalte facultăţi am ajuns la concluzia că pentru un om care doreşte un job în publicitate, cu greu se adună cursuri folositoare de la fiecare facultate pentru un mix specializat. Adică se fac prostii, dom’le. Sigur, chestii interesante în parte, dar care nu au legătură cu ce fac eu.

Nu vreau să cultiv mere, ci să le vând!

Luăm un exemplu clar: Dacă vrei să te faci medic, dai la medicină (nu-i aşa Miruna?) Dacă vrei în barou, dai la Drept. Şi acolo nu te vor învăţa nici să faci medicamente nici să filozofezi. Te vor învăţa chestii concrete. Am mai zis-o şi repet: la medicină înveţi extra pentru a te perfecţiona, la comunicare înveţi extra pentru a putea profesa.

Cam asta e situaţia acum. Dacă vrei portocale, trebuie să ţi se acrească de mandarine mai întâi. Doar că mandarinele nu sunt acelaşi lucru.

Masterul ne salvează?

Nu. Deşi e cam târziu să te gândeşti că înveţi publicitate la master, după titlurile din tratatul de la Bologna ai impresia că o să mănânci advertising pe pâine. Doar că în afară de 2-3 cursuri (la facultăţile de mai sus), nu faci mare lucru. Sunt puţini oameni care sunt interesaţi să predea şi prin urmare apare un cerc vicios.

Hai să ne angajăm

Când termini facultatea, dacă n-ai muncit, citit, practicat pe nicăieri, eşti inutil (chestie care nu se întâmplă la limbi străine, medicină, drept etc). Şi te duci cu diploma ca o floricică şi te izbeşti de refuzul celor din branşă. Care sunt nemulţumiţi de ‘forţa de lucru puţină şi lipsită de experienţă care nu vrea decât salarii mari fără să ştie vreo fărâmă de publicitate’. Ştiţi povestea.

Şi nu e vorba de muncă. În facultate studenţii silitori se ţin de şcoală. Asta pentru că sunt sfătuiţi să nu se angajeze. Şi ajung să aibă 10 pe linie într-un domeniu care nu interesează pe nimeni.

Alternative de avarie

Există la momentul actual câteva cursuri cu valenţe de şcoală şi enumerăm:

Şcoala ADC*RO

Grădiniţa Cannes

McCann Mentorship

Şcoala IAA

Aici mai înveţi una-alta dar n-ai cum să ştii toate chestiile de bază după numai 2-3 luni. Şi oricum, e dificil să faci faţă şi cu facultatea în paralel.

Best Case Scenario

Cred că soluţia lipsei de personal s-ar putea găsi foarte uşor. Crearea unei secţii de Publicitate la una din facultăţile de mai sus. Unde să fie convinşi (chiar şi cu bani mulţi) nişte oameni care se pricep. Adică profesează sau au profesat. Iar pregătirea să înceapă din liceu, ca la arhitectură. Vrei în publicitate? Păi citeşi nene bibliografia asta şi dai examen din ea, nu din tot felu de cărţi stupide.

Şi în 3 ani să se studieze doar publicitate. Istoria, noţiuni de bază, strategie, creaţie tot. Şi să nu fie mai mult de 50 de oameni într-un an. Şi cu siguranţă acei oameni pasionaţi care vor intra, se vor duce acasă şi vor studia în plus. Vor citi bloguri, studii de caz etc. Iar după 3 ani de facultate (sau chiar mai devreme) vor putea intra într-o agenţie cu anumite baze.

‘Noi ne-am descurcat singuri’

Din păcate, cei mai mulţi oameni care sunt acum în industrie refuză să predea spunând că şi ei s-au descurcat singuri. Şi din Aseişti sau Politehnişti s-au făcut copywriteri sau accounţi. Numai că atunci era de ajuns să ştii să faci jocuri de cuvinte şi erai angajat. Acum e mai complicat. Şi asta e normal pentru că piaţa a evoluat. Dar în momentul ăsta stă pe loc pentru că undeva nişte oameni nu vor să pună umărul.

8 comentarii. Leave new

  • sunt de acord ca ar trebui sa faci 2-3 ani de „meditatii” sau „cursuri” inca din liceu, adica de printr-a zecea. nu sunt de acord cu limita de 50 de oameni impusa de tine, din simplul motiv ca pentru a scoate 10 arhitecti de top pe an, „Mincu” are nevoie de 200 de studenti.

    Răspunde
  • Nu te contrazic ca ar fi nevoie de o scoala de publicitate sau ca ceea ce se face acum in scolile de comunicare nu e suficient.
    Dar cred ca daca vrei sa inveti poti sa o faci si pe cont propriu. E mai util sa inveti sin experienta decat strict din teorie. Partea de teorie o poti usor acumula citind. Daca iei pe rand cartile de la Brandbuliders si Publica si apoi treci la recomandarile de carti straine ale celor din publicitate iti faci o idee generala despre cum sta treaba. Apoi nu-ti ramane decat sa folosesti asta in tot felul de competitii de comunicare. Experienta de acolo poate echivala cu o scoala de publicitate sau macar poate fi un inceput.

    Răspunde
  • Doamne fereste mai copile, tu nu stii ce spui… O fuckultate care sa-ti dea pleasca o diploma de om de publicitate inseamna insasi moartea acestui domeniu prin birocratizare. Du-te frate in Franta daca vrei retete gata rumegate… Si apropos de istorie, cati imi numesti care au avut ceva de spus si ce scoli au urmat ei? Nu la noi, pacaclicii nostri, la ei, acolo unde daca nu ai feedback si nu determini o crestere de vanzari de 5%, poti sa-ti infigi diploma de la Ad´or fix acolo unde n-ajunge soarele niciodata…

    Răspunde
  • @pinkish: am zis 50 de oameni ca sa nu fie nevoiti profesorii sa lucreze in cantitati industriale

    @Carina: dar nu mai bine ai ca tema la seminarii campanii de publicitate? nu mai bine faci printuri si spoturi inca din facultate si primesti feedback de la oameni care stiu publicitate? de ce trebuie sa fie totul facut pe genunchi?

    @Stefan: Deci e mai bine sa stim cat mai putin despre domeniu, sa practicam cat mai mult si sa fie advertisingul un fel de competitie de ‘pacalire’ sau daca vrei ‘impresionare’ a clientului si atat. Cine vinde mai mult e automat un publicitar mai bun, nu?
    Eu cred ca toata munca asta de cercetare care se depune acum in paralel cu facultatile de comunicare de 2 lei s-ar putea face intr-un cadru organizat. Ar putea exista o lista de carti mai importante, niste printuri care au facut istorie pe care sa le vada toti ochii in anul 1 nu cand se nimereste sa ajungi la ele.
    Stiu ca sunt multi care cred ca advertisingul e un soi de arta neconventionala care trebuie practicata fara niciun fel de reguli insa nu sunt de acord. Cred ca e momentul sa treaca la urmatorul nivel.
    Sigur, nu spun sa te angajezi senior copy daca ai diploma in buzunar, cred ca pana la urma e important in continuare ce STII sa faci dar refuz sa cred ca poti sa profesezi fara anumite chestii de baza.

    Răspunde
  • Cand a venit Naumovici la o chestie de la mine din liceu, „Treptele succesului” a zis mai multe chestii interesante. Am inregistrat pentru site toata discutia de atunci, imi pare rau ca nu am transcris-o nici pana azi. El zicea ca e nevoie de o scoala pentru domeniul asta pentru ca nu exista interes. Si oamenii care vin nu sunt exceptionali.

    Nu stiu daca Naumovici este cea mai indicata persoana de ascultat cand e vorba de domeniul publicitatii, dar din ce a zis el atunci, daca iti doresti sa faci asta in viata o sa iti fie foarte usor. Poate in vacanta asta transcriu discutia aia…

    Răspunde
  • @myke: deci naumovici zicea ca e nevoie de scoala pentru ca nu exista interes? :-/ sau e typo? ca nu are mare sens… adica ar avea mai mare sens sa spuna ca nu e nevoie de scoala pentru ca nu exista interes 😕

    despre partea cu „o sa fie usor in advertising” nu prea sunt de acord. in perioada lor da… era altceva..dar acum se cer alte chestii.

    Răspunde
  • Un blog intr-un pahar cu apa » Se cere o şcoală de publicitate…

    O scoala de publicitate nu ar fi o idee prosta intr-adevar dar cred ca daca vrei devii cu adevarat bun trebuie sa inveti din experienta si asta nu o sa se intample in scoala. Partea de teorie o poti acumula usor citind cartile de domeniu ca sa iti fac…

    Răspunde
  • Daca ar fi o scoala probabil ca ar fi mai multi interesati de domeniul asta. Asa, sunt putini care au habar cu ce se mananca treaba asta iar cei care intra nu se pricep si renunta repede.

    Din ce am inteles eu, Naumovici credea ca exista liceeni care ar fi tentati, printre altele, si de advertising. Cum nu poti avea o industrie doar de fanatici si pasionati, majoritatea aleg si ce este mai usor de accesat. Iar advertisingul, neavand o facultate proprie e cel mai usor de taiat de pe lista. Cam asta cred ca era ideea.

    Sper ca m-am exprimat mai bine acum. Oricum, nu imi aduc aminte exact, dar parca discutia era mai mult despre scolile proprii ale agentiilor de presa. Zicea ca-s prea putine si prost concepute.

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Fill out this field
Fill out this field
Te rog să introduci o adresă de email validă.

Meniu