Şi cum pierdeam eu vremea luni seară dau peste ştire pe Footballpress.net (tnx Alex pentru pont, chiar sunt o grămadă de ştiri bune acolo). Drenthe urmează să vină la Liverpool. Intru pe ştire şi văd: fotbalistul tocmai a anunţat pe pagina lui de Facebook că e aproape de o mutare la clubul englez. Păi şi jurnalistul ce-a făcut în cazul ăsta? Nimic. Meritul lui e că îl place pe Drenthe. Pe Facebook.
Şi mă gândesc că Drenthe are un om care se ocupă de imaginea lui. Sau cineva care îi scrie pe Facebook (nu toţi fotbaliştii îşi scriu singuri pe Facebook şi Twitter). Păi şi atunci ce sens mai are jurnalistul în schema asta? Nu are.
Cât timp îmi pot crea singur (pe baza unor platforme) un grup cu care vreau să comunic, cât timp îmi strâng singur comunitatea de cititori, jurnalistul e în plus. Pentru că eu pot comunica direct, fără intermediari, cu publicul meu.
Iar dacă schema era înainte Eu – Jurnalist – Media – Public, acum este Eu – Spaţiul meu online (blog, site, facebook, twitter – aţi înţeles ideea) – Public. Înainte, piaristul trebuia să treacă pe la jurnalist ca să i se publice ceva. Un comunicat, o ştire, o poză. Era mai greu, ca fotbalist, să ai propriul tău post de televiziune, sau propriul ziar, prin intermediul căruia să comunici.
Şi da, la asta mă gândesc eu luni seară.
