România este o ţară modernă cu oraşe mari şi aglomerate, un soi de infrastructură, autobuze, trenuri, avioane, telefoane mobile, bloggeri şi campanii speciale. Sigur, suntem în urma Vestului cu câteva zeci de ani, poate 150 ar zice unii, dar există şi domenii în care diferenţele nu sunt atât de mari. Altfel cum ar putea testa Costin aplicaţii pentru pisicile lui pe iPad 2?
Zilele trecute au apărut informaţii referitoare la şantierul de pe Autostrada Soarelui şi scheletele care s-au găsit în timpul lucrărilor. În apropiere de localitatea Valul lui Traian a fost descoperit un cimitir datând din secolul IX iar lângă acesta câteva urme ale unor locuinţe din piatră. Ţinând cont că în cărţile noastre de istorie perioada respectivă este menţionată ca „epoca marilor migraţii” iar detalii prea multe nu avem, descoperirea e extrem de importantă.
Totuşi, la fel ca în cazul parcării de la Universitate, lucrările nu cred că ar trebui oprite. Sigur, vestigiile trebuie puse în valoare, trebuie studiate şi analizate de arheologi, însă după ce sunt terminate săpăturile, scheletele pot fi mutate. Problema se complică atunci când vine vorba despre sat, însă trebuie să acceptăm că oamenii au trăit pe locurile astea încă de acum câteva mii de ani. Structura şi amplasamentul aşezărilor omeneşti nu s-au mai modificat cel puţin în ultimii 200 de ani, aşa că ar fi bine să acceptăm ideea că sub noi e posibil să mai fie ceva legat de istoria acestor locuri.
De pildă, ştiaţi că pe locul ştrandului de la Crângaşi a fost un cimitir de ciumaţi? Şi că mai apoi a fost mutat pe locul în care stă acum lacul de acumulare? Legenda spune că, deşi au fost turnate mai multe plăci de beton la bază, mai apar din când în când oseminte la suprafaţă…
Dacă ar fi să analizăm fiecare bucăţică de istorie, n-am mai avea timp să construim viitorul. Sau poate am avea timp, dar n-am mai avea loc. Nu poate să fie ţara asta un mare şantier arhelogic, nici un mare muzeu. Nu suntem vreo Atlantidă care merită prezervată 100%. Să păstrăm ce e cu adevărat de păstrat, lucrurile care ne răspund anumitor întrebări, şi să mergem mai departe.
Pe tema asta a scris şi George Buhnici, pe care îl invidiez pentru că are ocazia să vadă atâtea lucruri mişto datorită jobului.
2 comentarii. Leave new
cand am zis sa radem centrul vechi si sa facem un centru precum La Defense, toata lumea m-a condamnat.
Ai lamurit-o. Iar Buhnici a lamurit-o si mai si. Aia cu analizatu’ trecutului si construitu’ viitorului mi-a placut cel mai mult. Din punctul meu de vedere, nu poti face una fara cealalta. Dar na, eu am ajuns la concluzia asta citind carti scrise in trecut, deci nu stiu daca se pune. E o chestie foarte simpatica, cica se prea poate sa ai specialisti-specialisti, care sa se respecte intre ei. Si cica daca toti se respecta si isi fac treaba, si-ar usura muncile. Da’ arheologii sunt niste plicticosi, nu stiu cum isi pot imagina ca vor fi luati in seama de oamenii seriosi care construiesc autostrazi.