Category

Contraste

Se pregătesc noi hoteluri în Centrul Vechi, ce view mişto vor avea turiştii!

4

ZF anunţă că cel mai bogat om din Lituania investeşte 90 de milioane de euro pentru 4 hoteluri de lux în Bucureşti. Omul are deja acel boutique hotel de la intrarea din Centrul Vechi de lângă BNR, Hilton Garden Inn, de pe strada Doamnei, şi din câte am înţeles vrea să mai deschidă un hotel în clădirea fostei bănci Marmorosch Blank, care e, practic, 150 de metri mai încolo, pe aceeaşi stradă. Sigur, o să fie alt brand hotelier, de data asta din familia Marriott. Apropo de Hilton, poate vă interesează cum sunt ierarhizate brandurile din familia Hilton.

Avem un buget de investiţii de circa 90 de milioane de euro pentru patru hoteluri, respectiv Courtyard by Marriott (259 de camere), Moxy by Marriott (în centrul vechi al Bucureştiului, 119 camere – n.red.), Hilton Garden Inn (la aeroportul Henri Coandă de lângă Bucureşti, 204 camere) şi Autograph by Marriott (centrul vechi din Bucureşti, 214 camere)“

But wait, there is more. Acel Moxy by Marriott se va face pe, aţi ghicit, tot strada Doamnei, la nr. 17 (sursa). Nici nu-mi dau seama exact ce clădire e acolo, dar momentan nu arată prea bine.

Citeste tot articolul

Bucureşti, 2017

4

Am văzut ieri o scenă care surprinde chintesenţa Bucureştiului, cu toate contrastele lui, toate disfuncţionalităţile, toate problemele care îl fac să fie atât de urât de o mare parte dintre locuitori. Iniţial am vrut să pozez doar căruţa, pentru că fenomenul colectării de fier vechi în felul ăsta a reapărut, însă când m-am uitat la fotografie mi-am dat seama că ĂSTA e oraşul în care am ajuns să trăim.

Căruţa avansează încet spre un capăt de bloc. În dreapta, un punct termic care nu numai că e degradat de vreme, dar a fost şi vandalizat de nişte puşti cretini. Probabil copiii ălora care au aruncat acel morman de gunoaie care se sprijină pe peretele mâzgălit. În stânga, tomberoanele aşteaptă, gunoierii n-au ajuns încă. E trecut de miezul zilei, femeia de serviciu vine dimineaţa şi lasă tomberoanele în mijlocul străzii, pentru când o veni maşina. La un moment dat, nu se ştie când.

Citeste tot articolul

Suntem o bizarerie

1

Tocmai s-a încheiat Festivalul Enescu, încă o ediţie dusă la capăt cu 1-2 săli potrivite pentru concerte de muzică clasică. Şi mă gândesc aici la Ateneu şi la Sala Mică a Palatului, că restul spaţiilor sunt mai mult sau mai puţin improvizaţii. În continuare nu avem o sală polivalentă cu acustică bună, suntem nevoiţi să ne chinuim cu Sala Palatului. An de an se pune acea pânză care blochează sunetul şi accesul pe ultimele rânduri de sus, ceea ce scade din start capacitatea sălii. Oricum în ultimele rânduri nu se aude mare lucru, am stat într-un an acolo.

E absolut bizar cum reuşim să aducem cele mai mari orchestre ale lumii şi le punem să cânte în mizeria aia de sală cu decor ceauşist. Sală care continuă să fie mizerabilă pentru că nu există alternativă. Dacă vreodată intră în reparaţii sau renovări, oprim 1-2 ani activitatea culturală de masă a Bucureştiului. E absurd.

Citeste tot articolul

În Bucureşti poţi să mori şi fără să fie furtună

1

Ieri mergeam spre service pentru revizia anuală. Am observat că e neobişnuit de aglomerat în direcţia aia, dar m-am gândit că o fi ora de vină. De fapt, vânticelul de dimineaţă zburase o bucată de tablă de pe fosta fabrică de bere Rahova fix pe cablurile de alimentare a tramvaiului. S-a oprit circulaţia tramvaielor, au venit mai multe echipaje de poliţie, pompieri, o întreagă desfăşurare de forţe.

După-masă, când m-am dus să iau maşina, am văzut că se lucra la îndepărtarea totală a acoperişului. Problema e că acea clădire e un pericol pentru public din ianuarie. Atunci a cedat acoperişul şi a fost instalat un gard pe trotuar. Au trecut aproape 8 luni şi singura măsură luată de autorităţi a fost să pună o maşină a Poliţiei Locale care să păzească gardurile. Efectiv asta se întâmplă, e cineva care stă în permanenţă acolo ca să nu treacă vreun pieton pe porţiunea aia sau, mai rău, să fure cineva gardurile primăriei.

Citeste tot articolul

Autorităţile mai au pe conştiinţă doi morţi

9

Accident cu 2 morţi în zona Semănătoarea din Bucureşti. Un taximetrist se pare că ar fi întors pe linie continuă ca să lase un client şi a fost lovit de un cetăţean care circula regulamentar.

Cunosc foarte bine zona aia, acum câţiva ani am trecut imediat după un accident în care a fost implicat un pieton. Aia e o zonă de mare risc pentru care nu s-a făcut nimic de vreo 7-8 ani. Ai o linie dublă continuă şi niciun loc de întors dacă vii dinspre Grozăveşti, ai o mulţime de curţi din care se iese în zona Sema Park-IDM şi mai ai şi o porţiune în care se dă talpă.

Problema cea mare e că autorităţile n-au făcut nimic ca să schimbe lucrurile. Partea aceea de splai s-a aglomerat mult în ultimii ani, iar singura măsură a fost să adauge o bandă pe sensul spre podul Ciurel pe o porţiune foarte mică.

Citeste tot articolul

Predeal şi Buşteni au rămas în epoca de aur

1

De când s-a modernizat Sinaia, am început s-o iau prin staţiune de fiecare dată când trec pe Valea Prahovei, doar ca să admir modul spectaculos în care s-a transformat zona centrală. Dacă n-aţi ajuns încă, vă recomand să mergeţi, mi se pare că aduce puţin cu staţiunile alea austriece din vârf de munte. 

Din păcate, e singura staţiune pe care merită să o vizitezi pe Valea Prahovei. Predeal şi Buşteni sunt blocate undeva la finalul anilor ’80, fără mari speranţe de recuperare. Am oprit săptămâna trecută să caut un bancomat şi am ajuns în gara din Predeal, care arată mai rău decât acum 25 de ani, când am coborât eu prima oară din tren acolo. Peisajul e absolut dezolant, sala de aşteptare de la etaj a fost închisă pentru că dormeau homeleşi acolo şi se făcea mizerie, pe-afară nu s-au mai curăţat buruienile cum trebuie de o grămadă de timp, iar peronul este ciuruit de tot felul de lucrări. 

Situaţia nu diferă mult în Buşteni. Acelaşi aer comunist, însă parcă din loc în loc mai răsare câte o clădire refăcută. În niciuna dintre cele 2 staţiuni nu-ţi vine să te opreşti la fel cum se întâmplă cu Sinaia.

Dacă e să căutăm informaţii despre primarii celor 3 localităţi, găsim chestii nasoale despre toţi 3. Procese. abuz în serviciu, mandate lungi şi inutile. Însă turiştilor nu le pasă de amănuntele astea, ei vor doar un loc frumos în care să facă poze de Instagram. Uşor-uşor Sinaia o să se dezvolte pentru că odată cu turiştii vin şi banii mai mulţi, în timp ce restul staţiunilor vor rămâne blocate în epoca de aur a comunismului.

O stradă din Bucureşti, 2017

4

Cam aşa stau lucrurile pe o stradă din sectorul 6 al Capitalei, în 2017. O basculantă betonieră (da, ştiu diferenţa) împotmolită în noroi. Practic, dacă era acolo un Tico, ar fi fost înghiţit cu totul de groapă.

Strada se numeşte Drumul Belşugului (cum altfel?) şi e într-o zonă nou dezvoltată, în care se construieşte destul de mult în continuare. E clar că drumul a fost stricat şi de maşinile grele care trec pe acolo *din belşug*, dar o canalizare parcă n-ar strica în cel mai mare oraş al României.

Domnule primar Mutu, în loc de 300.000 de euro pentru o televiziune de sector, nu mai bine asfaltăm nişte străzi şi băgăm canalizare?

Sigur, poţi demola casa asta şubredă

3

Una dintre cele mai interesante chestii care mi-au atras atenţia în Belgia ţine de clădirile aflate în renovare. Am văzut atât în Bruxelles, cât şi în Brugge, Gent sau Ostend aceeaşi situaţie: case demolate, din care rămăsese în picioare doar faţada şi pe care se construia la loc.

Habar n-am ce zice legea belgiană în cazurile astea, ce fel de clădiri sunt protejate, însă din ce-mi dau seama autorităţile tratează problema cam aşa:

– Sigur, domnule Fritz, puteţi să demolaţi casa aceea şubredă, construită la 1680, însă va trebui să păstraţi faţada originală şi să folosiţi aceleaşi dimensiuni ale clădirii originale.

Nu sunt convins că îi obligă să lucreze şi după aceleaşi planuri, dar nici nu m-ar mira.

În timpul ăsta casele din centrul Bucureştiului cad pe capete, de obicei pe motiv că “erau vechi şi şubrede”. 

Bucureştiul are prea multe terenuri nefolosite în centru

3

În weekend am fost la o conferinţă la Camera de Comerţ şi am putut să observ de la înălţime care mai e situaţia în spatele Bibliotecii Naţionale. Deşi erau o mulţime de planuri cu terenul ăla, până la urmă a rămas doar clădirea teatrului de operetă Ion Dacian. Ce e în jurul acestor două clădiri cu profil cultural? Boscheţi. Buruieni, mormane de pământ şi un gard provizoriu, perfect inestetic.

Din păcate, e doar unul dintre multele exemple de terenuri abandonate chiar în centrul oraşului. Cele mai multe sunt în proprietatea diverselor instituţii de stat, care n-au reuşit să facă nimic în cei 26 de ani de la Revoluţie. Practic, oraşul ăsta e urâţit (şi) de spaţiile astea largi care îşi aşteaptă construcţiile sau orice fel de amenajare. 

Citeste tot articolul

Putred

1

Să se desfiinţeze TVR, altfel n-avem nicio şansă să schimbăm ceva acolo.

Să se desfiinţeze Opera Română şi să se facă angajări doar pe baza unor evaluări internaţionale.

Sunt doar două dintre ideile pe care le-am citit în ultimele zile pe Facebook. Două instituţii blocate în trecut, prima cu mari datorii la Stat şi la furnizori din toată lumea, cea de-a doua cu angajaţi ce înţeleg să facă grevă şi să-şi bată joc de puţinii spectatori care mai dau bani pe bilet.

Distrugerea şi o refacere completă, din temelii, e şi soluţia pentru salvarea spitalelor infectate cu tot felul de viruşi şi bacterii, inclusiv cu virusul şpăgilor şi al banilor murdari. Bani care se dau pentru ca dezinfectantul să fie mai moale şi să ajute răspândirea viruşilor ucigaşi.

Citeste tot articolul