Noaptea agenţiilor 2011

Anul trecut ziceam că nu mai e de mers la Noaptea Agenţiilor. Am fost, am văzut, m-am minunat.

Din motive independente de voinţa mea, am făcut şi în acest an un tur rapid. Ploaia i-a mai speriat puţin pe hipsteri, care au venit în număr mai mic. Restul cred că erau la #occupybucharest.

Prima oprire a fost la Headvertising. Masă de ping-pong, Red Bull, Şerban Alexandrescu. Anul trecut observam cel mai fericit birou din advertisingul românesc, pe care îl împărţeau Bogdana şi Şerban. Anul ăsta jumătate de birou era neocupat, de când Bogdana s-a dus la Google. Pe piticul din imagine îl regunoaşte cineva? Plus pentru Headvertising faţă de anul trecut, acum au strâns mai multă lume.

Next stop: MB Drăgan. S-au mutat vis-a-vis de fostul sediu, într-o casă mai mică dar mai funky. Au adus DJ, muzică, mici, bere, gagicuţe frumoase, vorba rapsodului popular. Ba chiar venise şi Mihai Drăgan la un moment dat. Mişto atmosfera, mare plus faţă de anul trecut.

La Leo Burnett chiar se întâmpla ceva. Trecând peste petrecerea hipsterească de la parter, am vizitat birourile iLeo şi Starcom. M-am conversat cu cei care se ocupă de Oraşulm.eu, cel mai nou agregator de informaţii legate de Bucureşti. Aseară au lansat şi aplicaţia de Android, abia aştept s-o testez. Plus şi pentru Leo, anul trecut zici că nimeriserăm la un party la care nu eram invitaţi.

Grey n-au mai putut organiza un concert lung si zgomotos în curte. L-au scurtat şi au dat muzica mai încet. În plus, ploaia le-a cam stricat planurile. Deci ar cam fi un minus faţă de anul trecut.  Însă rămâne de departe cel mai mişto sediu de agenţie de la noi. Că tot ziceam eu de candelabre. Ne-au întâmpinat Ionela Buta şi Colonelu. Amândoi mă ştiau. Sunt momentele alea în care simţi cu adevărat că eşti fotbalist blogger. Măcar pentru asta şi tot le dau un plus.

A apărut la un moment dat şi domnul Andi cu tot cu cameră. Are talent, poate oricând să devină reporter de teren.

Noaptea s-a încheiat cu o proiecţie de film semi-privată organizată de BBDO. Şi am înţeles de ce The Tree of Life nu va rula în cinematografele de la noi: e film de artă.

Ceva poze mai găsiţi pe pagina de Facebook a blogului. Daţi like, facem succes.

Ne-a plăcut? Da. A fost mai mişto decât anul trecut? Da. Mai mergem şi anul viitor? Poate.