În perioada de transferuri care tocmai s-a încheiat, China a cheltuit mai mult decât Premier League. Iată cele mai importante 5 transferuri:

1. Alex Teixeira – Sahtior Donetsk – 50 de milioane de euro
2. Jackson Martinez – Atletico Madrid – 42 de milioande de euro
3. Ramires – Chelsea – 28 de milioane de euro
4. Elkeson – Guangzhou Evergrande – 20 de milioane de euro
5. Gervinho – AS Roma – 18 milioane de euro

Am notat doar echipa de la care au plecat, că oricum nu ştim alte nume în afară de Guangzhou în campionatul ăla. Acestor jucători li se adaugă Tim Cahill , Asamoah Gyan, Demba Ba, Paulinho, Momo Sissoko, Fredy Guarin şi antrenori ca Sven Goran Eriksson sau Luiz Felipe Scolari. Toţi s-au dus în China pentru bani foarte mulţi. Miza se pare că e una politică, preşedintele Chinei fiind cel care e mare microbist şi care a văzut în acest sport capacitatea de a controla mai bine populaţia. Le dai oamenilor fotbal şi uită de comunism. Cică i-ar fi venit ideea după ce a făcut o vizită în cantonamentul lui Manchester City. Aşa e viaţa, unii merg în Anglia şi vin cu idei de fotbal, alţii merg în Coreea de Nord şi când vin pun în practică cultul personalităţii.

Din păcate, mi se pare o problemă cât se poate de reală. China vrea să conteze în fotbalul mondial, creşte campionatul intern şi probabil că în câţiva ani va decide să naturalizeze diverşi jucători, ba chiar vrea să şi organizeze un Campionat Mondial în curând. Doar că lucrurile nu sunt atât de simple, iar rezultatele cel mai probabil nu vor veni. Amintiţi-vă ce s-a întâmplat în Rusia acum 5-6 ani. Acelaşi gen de investiţii, câteva echipe care au punctat la nivel de PR şi apoi potopul. Iar fotbalul rus e tot acolo unde era şi acum 10 ani. În schimb, fotbalul european suferă. Pentru că pleacă jucători valoroşi, iar asta o să scadă valoarea per total în următorii ani. Aşa că bine ar fi ca marile cluburi să-şi protejeze investiţiile pe termen lung şi să găsească o soluţie pentru a opri China.