Category

All Sports

Gazeta Sporturilor se implică într-un mod greţos în alegerile FRF

15

Nu-mi place Burleanu. Nu cred că a făcut lucruri bune la FRF de când a venit. Pe de altă parte, sunt conştient că era mare jale atunci când a preluat puterea. Poate că nu e hoţ, ci pur şi simplu depăşit de situaţie. Nu ştiu dacă e sau nu incompetent, dar e clar că ceea ce a făcut până acum n-a îmbunătăţit lucrurile în fotbalul românesc.

Totuşi, ceea ce s-a întâmplat în campania electorală mai ales în ultimele 2-3 săptămâni este absolut oribil. 

GSP a tocat actuala conducere cu tot felul de “dezvăluiri” legate de contracte pe care le-a încheiat FRF în ultimul an. Şi a făcut-o în cel mai antenist mod cu putinţă. Mai întâi au publicat nişte facturi ale Webstyler şi au simţit nevoia să lege GMP de Traian Băsescu. Dar vai, ce sume, 35 de mii de euro pentru un proiect cu spot TV, spot radio, give aways şi multe alte chestii. Nişte sume absolut normale şi în valorile pieţei. Nu 2000 de euro pe o bordură sau cum se practică acum.

Citeste mai mult

În vest fotbaliştii nu înghit mizerii

3

Sporting Lisabona a pierdut un meci în sferturile Europa League pe terenul lui Atletico Madrid. 2-0, nu vreo umilinţă. După meci, patronul echipei, Bruno de Carvalho, care e numit “The Donald Trump of football”, i-a criticat pe jucători pe Facebook. Din câte mă ajută Google Translate, sunt nişte oameni nominalizaţi, jucători care au cam greşit la goluri (am prins cam jumătate din meci).

O zi obişnuită de joi, cum ar zice Gigi Becali.

Ce-au făcut jucătorii? Au trimis o declaraţie comună prin care dezaprobau modul în care a abordat problema patronul lor.

“În numele echipei, prin această declarație comună ne exprimăm dezgustul față de declarațiile publice ale președintelui nostru după meciul de ieri, pentru că nu am reușit să obținem rezultatul dorit. Lipsa de sprijin în acest moment de la cel care ar trebui să fie liderul nostru, care arată cu degetul învinovățind public performanțele unui sportiv, deși grupul este condus prin efortul său combinat” 

Cred că e prima oară când văd o astfel de reacţie din partea unor jucători de fotbal şi mi se pare fabulos.

Mă rog, dementul de patron n-a înţeles nimic, aşa că i-a suspendat pe toţi cei 19 semnatari ai declaraţiei. Dar asta e doar o parte a poveştii, mult mai important mi se pare cum au reacţionat ei. N-o să vedem chestia asta în România niciodată. Şi nu e vorba doar de Becali, toţi patronii simt nevoia să îşi critice angajaţii în public după rezultate mai slabe. 

Chiar sunt curios să văd cu cine o să joace Sporting duminică în campionat.

Nici nu ne dăm seama cât de mult contează rezultatele din sport pentru copii

0

Ieri am urmărit Webinarul de Sport din cadrul seriei Ro-Win – Succes în România şi am rămas mască la câteva detalii pe care le-am aflat. Unul dintre invitaţi a fost Dan Lazăr, de la Tennis Hero. 

Formatul presupune ca fiecare antreprenor invitat să-şi spună povestea şi să împărtăşească din experienţa lui. Totul e parte dintr-un proiect mai amplu, ce oferă finanţare românilor din diaspora care vor să înceapă un business în România. Pentru a-i convinge pe cei plecaţi de mulţi ani că se poate construi ceva aici, sunt aduşi atât antreprenori cu experienţă, cât şi unii aflaţi mai la început de drum (2-3-5 ani). Despre Ro-Win o să revin într-un articol separat. Dacă vreţi să urmăriţi webinarul, e aici, sunt multe insighturi valoroase.

Povestind despre cum se face promovarea, care sunt curbele de creştere şi ce le influenţează, Dan Lazăr a explicat că businessul a explodat în momentul în care Simona Halep a început să aibă rezultate şi mai bune şi s-a apropiat de locul 1. Toate fetiţele merg la tenis dorindu-şi să fie ca Simona Halep, iar fiecare rezultat bun al ei se simte direct în vânzările de abonamente la acest sport. Pe lângă asta, inclusiv concediile clienţilor pe care îi au la Tennis Hero s-au modificat. Dacă până acum era vorba de Tenerife sau alte locuri exotice (serviciul e unul premium), acum oamenii aleg să meargă la Madrid ca să o vadă pe Simona Halep jucând.

Citeste mai mult

Cum prinzi bilete la Roland Garros

7

Unul dintre obiectivele din acest an era o prezenţă la Roland Garros. Pentru că e puţin cam târziu să intru în circuitul profesionist, am zis că e suficient să merg ca spectator, însă habar n-aveam cât de greu o să prind bilete. Am căutat mai întâi pe siteurile specializate în revânzare, fiind convins că n-am nicio şansă la biletele “oficiale”. Preţurile începeau de pe la 150-200 de euro pentru un singur bilet pentru o zi întreagă pe una dintre arenele mari ale turneului (Suzanne Lenglen şi Philippe Chatrier). După o documentare mai serioasă am aflat că nu e atât de greu să prinzi bilete “oficiale”, mai ales dacă eşti trecut prin câteva Black Friday-uri făcute de eMAG.

Pentru turneul de Grand Slam de la Paris biletele cu acces general sunt împărţite în 4 categorii: Suzanne Lenglen, Philippe Chatrier, Terenul 1 şi restul terenurilor. Biletele îţi dau acces o zi întreagă pe terenul pe care l-ai ales (sau pe toate celelalte terenuri mai mici, în cazul categoriei 4). Sunt garantate 4 meciuri: 2 de fete, 2 de băieţi, însă de obicei se programează mai mult de atât. Pe arenele mari, de obicei sunt meciuri de simplu, mai ales în prima săptămână, în timp ce meciurile de dublu sunt pe terenurile mai mici. Tot pe terenurile mai puţin importante (că nu sunt, practic, mai mici) se joacă şi meciurile de simplu ale unor jucători mai slab cotaţi.

Citeste mai mult

Am găsit statul paralel al bunului simţ la un meci de handbal

4

Am fost în weekend la CSM Bucureşti – Midtjylland, în Grupa Principală A a Ligii Campionilor. Dacă nu ştiaţi, CSM face super performanţă în handbalul feminin, au adus-o de 1 an şi pe Cristina Neagu (cea mai bună handbalistă din lume), iar lângă ea joacă multe handbaliste de top. Voiam de mult să ajung la un meci, dar nu prea s-au aliniat planetele. Până duminica trecută.

Atmosfera a fost desprinsă dintr-un alt film. Aici e statul paralel, fără nicio glumă. Sala Polivalentă părea statul bunului simţ, al valorilor reale, al exemplelor sănătoase. 

Nu mă aşteptam să văd scuipătorii de seminţe de la fotbal, dar nici nu visam la o atmosferă atât de civilizată. Efectiv m-am simţit ca în vest. 

Şi m-a uimit cât de mulţi copii erau la meci. La final, prichindeii au invadat terenul, cu permisiunea forţelor de ordine, iar câteva jucătoare ale CSMului au rămas să facă poze şi să dea autografe. Iar cei mici alergau de colo-colo cu fulare sau albume pe care adunau conştiincioşi semnăturile sportivelor.

Vă zic, e o gură de aer ce se întâmplă la meciurile astea. Plus că restul spectatorilor erau super cunoscători, cred că eram singurul din Sala Polivalentă care nu ştia numele tuturor jucătoarelor noastre. Cred că CSM-ul va mai avea un meci acasă în sferturile de finală, urmând ca Final Four-ul (dacă se califică) să se joace la Budapesta. Dacă aveţi cum, încercaţi să prindeţi bilete la meciul ăla, o să rămâneţi cu o amintire frumoasă, indiferent de rezultat.

Noutăţi în fotbal: Premier League şi Champions League

0

Două dintre cele mai puternice competiţii fotbalistice din lume au parte de nişte schimbări zilele astea. 

Champions League renunţă la ora clasică de disputare a partidelor, 21:45 (sau 19:45, ora GMT). În schimb, se va aplica modelul meciurilor din Europa League, unde nevoia de a televiza cât mai multe partide a împărţit programul în 2 ore de începere.

Citeste mai mult

Excelent PR pentru Juventus Torino

1

Fie că sunteţi microbişti sau nu, vă recomand documentarul First Team: Juventus de pe Netflix. Imaginea este foarte bună, montajul e smart, iar ipostazele în care sunt surprinşi jucătorii lui Juve sunt mult peste tot ce poţi vedea în interviurile din presă.

Momentan sunt 3 episoade a câte 40 de minute, pe care vă recomand să le urmăriţi în italiană (există şi audio în engleză + titări în mai multe limbi, printre care şi română). Pe Rotten Tomatoes scrie că ar fi 6 episoade în total, dar nu-mi dau seama dacă e corectă sau nu informaţia asta.

Citeste mai mult

Despre Premier League la Eurosport Stream Team

0

Zilele trecute am avut plăcerea de a participa la Eurosport Stream Team, o emisiune online realizată de Costin Ştucan în fiecare marţi, de la 18:00. Cred că e una dintre singurele emisiuni transmise live, exclusiv pe pagina de Facebook a unui brand din România. Nu ştiu exact dacă mai transmit aşa ceva şi GSP sau Prosport, dar în afară de ei chiar nu ştiu pe nimeni care să facă asta în mod regulat.

Citeste mai mult

Folosirea V.A.R. dă naştere unui tip nou de frustrări

0

Foto via

Tehnologia V.A.R. (Video assistant referee) este testată începând cu acest an în fotbalul englez, în Cupa Angliei şi Cupa Ligii. Până acum s-au disputat câteva meciuri care au beneficiat de acest sistem, s-au întors nişte decizii, însă abia în weekend am avut ocazia să urmăresc un meci întreg şi să-mi formez o părere.

Pentru cei care nu ştiu, V.A.R. este sistemul prin care un arbitru adiţional poate să revadă o fază controversată dintr-un meci şi să ia o decizie pe care să i-o comunice arbitrului principal. Tehnologia video este deja folosită în fotbalul american, unde se întâmplă foarte des ca arbitrii să analizeze reluările fazelor pentru a lua decizii.

Principalul contra-argument al V.A.R. era timpul pierdut pentru a analiza reluările, însă meciul dintre Liverpool şi WBA ne-a lămurit că vorbim de cel mult 4-5 minute pe repriză, şi asta în cazuri excepţionale. Avantajul acestei soluţii ar fi că elimină discuţiile legate de arbitraj, frustrarea jucătorilor nedreptăţiţi şi face ca fotbalul să fie un sport mai corect, per total.

Citeste mai mult

The Champ

0

Embed from Getty Images

La ora la care scriu articolul ăsta meciul dintre Simona Halep şi Karolina Pliskova încă n-a început. Pe masă e un loc în semifinalele Australian Open, rundă în care n-a ajuns niciuna dintre cele două jucătoare până acum.

Indiferent de rezultatul acestui sfert, vreau doar să subliniez că Simona a făcut în acest an pasul spre grupul select al marilor campioane. Modul în care a jucat la acest Australian Open mi-a adus aminte de multe ori de meciurile Serenei Williams, ale Sharapovei sau ale lui Venus.

Şi nu mă refer doar la meciul maraton cu Lauren Davis şi la acel uriaş exerciţiu de voinţă, ci şi la modul în care a câştigat Halep meciurile de până acum. Au fost cel puţin 2 meciuri din 4 în care a jucat prost şi cu toate astea a trecut mai departe. Asta reuşesc doar marile campioane. Ţin minte meciuri ale Serenei din anii trecuţi în care jucătoarea americană se salva doar cu ajutorul serviciului sau scurta punctele suficient de mult încât să obţină un rezultat bun cu un minim de efort.

În punctul ăsta e Simona acum. Accidentată, super obosită, la meciul cu Davis a reuşit să scoată nişte servicii perfecte exact atunci când avea nevoie, fix când adversara avea impresia că a răpus balaurul.

Cred mai mult decât oricând că un Grand Slam e o chestiune de timp, poate să vină acum sau poate să vină spre toamnă, dar el o să ajungă în vitrina Simonei. Îl merită, acum a devenit una dintre marile campioane ale tenisului.