Prima mea aventură cu o cască bluetooth a început acum 10 ani, chiar înainte să-mi iau permisul de conducere. Făceam deja şcoala de şoferi, simţeam că momentul e aproape, aşa că am prins o ofertă la Vodafone şi mi-am luat singura cască bluetooth multi-punct, un Plantronics (Discovery 645, care era vândută sub brand Vodafone). Cred că am dat în jur de 100 de lei pe ea. Am folosit-o mulţi ani, până când s-au stricat toate silicoanele alea de ureche. Fiecare a rezistat cam o vară, după care ajungeau să se topească şi să se dezintegreze. Apoi am renunţat la cască, am folosit mai mult căşti sau am evitat să vorbesc la telefon. 

Anul trecut am hotărât că pot folosi mai bine timpul petrecut în trafic, aşa că am făcut puţin research şi mi-am comandat un Plantronics M70. M-am gândit că un mid-range ar trebui să-şi facă treaba, mai ales că au trecut, totuşi, 10 ani, tehnologia a mai evoluat. Proastă alegere. Modelul ăla pur şi simplu nu poate fi folosit din cauza microfonului, care nu se aude deloc ok. După 2 zile am returnat produsul.

Un prieten mi-a recomandat Voyager Legend, model de care era super mulţumit. L-am prins la F64 la ceva ofertă – 300 de lei, pe eMag e 337 de lei. Diferenţa faţă de mid-range-uri este destul de mare, dar am preferat să merg la sigur. 

Specificaţii

Voyager Legend are o autonomie de până la 7 ore, este o cască multi-point (adică merge conectată la 2 telefoane concomitent), are tehnologie de noise-cancelation. Dacă nu e niciun telefon conectat şi casca rămâne deschisă, intră singură într-un stand-by care conservă extrem de bine bateria. Cântăreşte 18 grame, ceea ce teoretic nu e mult. Range-ul e destul de bun, cred că abia la vreo 10 metri distanţă se pierde semnalul în casă, iar în spaţiu deschis e chiar mai mare. Mi s-a întâmplat să uit telefonul în maşină la benzinărie şi să vorbesc în continuare de la casă.

Sunet

Cel mai important era să se audă bine, ceea ce se şi întâmplă. E ca şi cum aş vorbi direct la telefon. Sunt vreo 3 microfoane pe braţul mobil prin intermediul cărora se face partea de noise-cancellation. Difuzorul putea să fie puţin mai puternic, de cele mai multe ori ţin volumul la maxim ca să se audă ok.

Design şi confort

Forma e destul de ciudată, mai ales cu gâlma aia în spatele urechii. Deşi e uşoară, iar racordul din partea de sus e foarte flexibil, după câteva ore de purtare apare o senzaţie de disconfort. Am văzut casca asta la mulţi curieri, nu cred că e foarte confortabil să o porţi toată ziua. O altă variantă interesantă din punct de vedere al designului este Voyager Edge, care e mult mai scumpă, 500 de lei.

Accesorii

În cutie am găsit cele 3 adaptoare de silicon pentru ureche, huse de burete de 2 dimensiuni, un încărcător pentru priza auto şi unul pentru priză obişnuită + adaptor pentru prizele de UK. Tot acolo veţi găsi şi încărcătorul (chestia mică din colţ) alături de un scurt cablu USB. Adaptorul acela are un mic magnet, aşa că se prinde foarte uşor, dar iese la fel de repede din mufă. Ar fi fost mult mai util să-mi iau versiunea cu carcasă de încărcare, pe care o poţi folosi foarte uşor în maşină. Dacă vreţi să vă luaţi modelul ăsta vă recomand varianta cu carcasă, nici n-am găsit carcasa separat.

Concluzii

Plantronics Voyager Legend îşi face treaba fără probleme, are o autonomie bună, dar pare să fie o cască fragilă şi poate fi inconfortabilă pentru drumuri lungi.
În acest moment este la ofertă la F64 – 290 de lei. Găsiţi Plantronics Voyager Legend şi la eMAG.

Pro:

E mişto că există diverse notificări audio, primeşti mesaj “Call from Andrei Popescu. Answer or ignore?”. Poţi să spui “Answer” şi răspunde automat. În plus, e extrem de amuzant s-o asculţi pe doamna robot cum poceşte în engleză numele din agendă. 

Braţul cu microfonul poate fi rotit, astfel încât casca să fie folosită pe ambele urechi.

Contra:

În momentul în care vorbeşti deja la cască şi vine un alt apel de pe telefonul 2 nu prea poţi pune Hold pe telefonul 1, trebuie să închizi conversaţia din butonul principal şi să răspunzi la celălalt apel. 

Alte poze: