După incendiul din Bamboo, autorităţile au început iar controalele. Zilele trecute ISU a anunţat în presă că s-au închis vreo 15 cluburi din sectorul 2, multe din ele pentru că nu aveau autorizaţie de funcţionare sau pentru alte nereguli. De fapt, cluburile n-au fost închise, unele au primit o amendă mică şi viaţa şi-a văzut de cursul ei firesc. Iar ceea ce a transmis ISU către presă este un “falsehood”, ca să nu spunem minciună, că aşa e moda

De ce recurge ISU la astfel de tactici? Pentru că vor să liniştească populaţia, să demonstreze că lucrurile se fac. De-aia au zis şi că Bamboo nu avea autorizaţie de funcţionare. Ceea ce e adevărat, dar lucrurile sunt mult mai nuanţate de atât. Când vezi că un club funcţionează şi ISU zice că nu are autorizaţie presupui că oamenii ăia au făcut de capul lor chestii. Că s-au dat şpăgi, că e ceva necurat la mijloc. Şi este, dar mult mai adânc. A explicat zilele trecute un tip la Digi24, nu m-am trezit eu cu toate informaţiile astea, deşi pe unele le ştiam.

După momentul #colectiv s-au schimbat nişte legi, s-au făcut controale, s-a constat că mii de şcoli, spitale şi primării n-au autorizaţie. Brusc, s-a descoperit o nevoie de sute de experţi care să analizeze toate aceste clădiri. În realitate, există foarte puţini experţi. Vreo 10-20, ceva de genul. Oamenii ăia ar trebui să analizeze mii, poate zeci de mii de dosare.

Din acest motiv nu prea poţi obţine o autorizaţie de funcţionare de la ISU într-un interval rezonabil de timp. Aşa că se recurge la oameni mai puţin calificaţi, evaluatori de rang 2 sau 3. Să zicem că porneşti azi un business şi depui cererea de autorizare. Dacă ai noroc, eşti programat pentru expertiză peste 6 luni. Tu deja ai lucrat 6 luni la amenajări, ai angajat oameni, nu-ţi permiţi să mai ţii închis 6 luni. Aşa că autorităţile au venit cu această soluţie a “răspunderii proprii”. Deschizi aşa şi vezi tu mai încolo. Nu e normal, dar şi Statul e conştient că nu poate să închidă sute sau mii de baruri şi restaurante dintr-o dată, ar însemna milioane de euro care n-ar mai veni la buget din taxe.

Dar să ne întoarcem la problema de mai sus: există prea puţini experţi care pot da autorizaţii ISU. Într-o ţară normală ar trebui să se ia măsuri imediate, să se analizeze la fiecare 5 ani cererea şi oferta de muncă şi să se ajusteze constant numărul de locuri din facultăţi. Doar că nu se întâmplă deloc asta. An de an ies vreo 400 de oameni de PR doar de la facultăţile de stat, încă vreo 200 de la jurnalism. Plus mii de tineri absolvenţi pe la multe alte facultăţi fără niciun viitor. Aceşti tineri îşi găsesc de muncă în alte domenii, că PR-ul şi jurnalismul n-au nevoie de atâţia specialişti. 

E doar un exemplu simplu prin care puteţi vedea cum ne afectează direct problemele din educaţie. De-asta trebuie să ne revoltăm când vedem că Guvernul reduce cu 7,9% bugetul pentru Ministerul Educaţiei.