Cât contează materialele de calitate?

Înainte să ne mutăm cu biroul, proprietarul ne-a zis că are nevoie de un weekend să aranjeze puţin spaţiul, să facă curăţenie, să acopere nişte găuri prin pereţi. Ne-am bucurat că vrea să ne dea spaţiul într-o stare cât mai bună (deşi l-am fi luat şi aşa, că arăta folosit, dar nu murdar).

Când a venit momentul să ne instalăm am avut surpriza să văd totul impecabil, pereţii de un alb imaculat, doar câteva locuri în care se vedeau găurile acoperite. Eram convins că a dat o mână de vopsea ca să ne impresioneze. I-am mulţumit pentru asta şi mi-a explicat că doar a spălat puţin pereţii, în zonele în care era nevoie. Şi asta pentru că în urmă cu aproape 10 ani, când a construit clădirea, a ales să folosească cele mai bune materiale de pe piaţă. 

Vopseaua e Savana cu teflon, a costat o grămadă (mai ales că sunt vreo 3 straturi date), dar de-atunci a fost suficient să o spele de fiecare dată când a schimbat chiriaşii.

Cu geamurile e la fel. A pus nişte profile Qfort şi geamuri cu 3 straturi prin care nu se aude nici măcar bormaşina vecinilor, iar reglaje multe n-a fost nevoie să facă. Geamurile se închid ca în prima zi. 

De fiecare dată când cineva insistă pe materiale de bună calitate nu prea există niciun argument solid. E doar o convingere, o teorie. La momentul respectiv nu poţi să cuantifici exact ce înseamnă acel cost de 20-30% în plus. Dar clădirea asta e o demonstraţie excelentă. Te poţi uita înapoi 10 ani şi poţi calcula ce economii s-au făcut pentru că la momentul respectiv proprietarul a ales să dea un ban în plus. N-a mai fost nevoie să vopsească, n-a schimbat geamurile, nici măcar n-a dat bani pe întreţinerea lor, a economisit gaz şi curent pentru încălzire/răcire etc. 

La fel e şi cu acoperişul, poarta de intrare şi tot felul de chestii pentru care mulţi tind să aleagă varianta ieftină.