În Digital Recap 2019, lansat la începtului acestui an, unul dintre trendurile puse sub lupă era podcastingul. 

Podcasturile sunt un mediu de comunicare plin de potențial pentru comunicarea comercială, prin două metode principale. Prima este crearea lor pentru a consolida poziționarea de brand a autorului lor, ceea le face să funcționeze ca teasere la un alt produs de comunicare, ca unelte de amplificare și ca metode de fidelizare a unor consumator, prin oferirea de valoare adăugată. La această categorie intră podcast-urile lansate de branduri (vezi Mozilla) și de comedianți (vezi „Între show-uri, cu Teo, Vio și Costel”). A doua metodă de comunicare prin podcasturi este reprezentată de aparițiile de brand în podcasturi realizate ca scop în sine și nu ca mijloace pentru un alt scop. Aici brandurile pot interveni prin branded content sau product placement. E o variantă mult mai simplă de promovare, cât și eficientă, dacă se vizează câștigarea interesului din partea unor audiențe nișate.

(Roxana Ionescu, Senior Digital Manager @ Golin în articolul “Noi teritorii în comunicarea de brand: podcast-urile”)

S-a dovedit a fi un an foarte bun pentru podcast, cu zeci de proiecte lansate, inclusiv câteva de brand. Săptămâna trecută s-a lansat şi o reţea de advertising pe podcasturi şi perspectivele pentru 2020 sunt încurajatoare. Ştiu câteva proiecte menite să coaguleze comunitatea de podcasting din România care urmează să fie lansate anul viitor şi sunt convins că mulţi alţi creatori de conţinut au în plan să-şi lanseze un podcast. 

O să iau pe rând cele 3 subiecte importante de săptămâna trecută: lansarea Think Digital Podcast Network, articolul / podcastul apărut la Robert Katai despre viitorul podcastului în România şi podcastul lansat de Banca Transilvania.

Think Digital Podcast Network

Think Digital Podcast Network – e reţeaua lansată de Dragoş Stanca într-un interviu la Paginademedia. Auzisem în piaţă de câteva luni că se lucrează la aşa ceva, însă mă aşteptam să se întâmple mai repede şi să fie mai mare. Momentan nu sunt decât 20 de pocasturi, din care 3 sunt ale băieţilor de la Club 99 (Teo şi Costel), două ale lui Dragoş Pătraru, unul al lui Dragoş Stanca. Cam puţini podcasteri convinşi să se alăture iniţiativei. Pe de altă parte, efortul este de apreciat, e o muncă grea să educi piaţa, indiferent de domeniu. Şi, cum ne-a demonstrat istoria de la Amerigo Vespuci încoace, nu e mereu un avantaj să fii primul. 

Pe lângă faptul că vor duce muncă de lămurire cu brandurile şi agenţiile, cei de la Think Digital pun la dispoziţie şi nişte cifre interesante, la care nu avea nimeni acces până acum. Aşa cum bănuiam, podcasturile comedianţilor (Între Showuri, Ceva Mărunt) au cel mai mare succes, cu mii de ascultări şi alte câteva zeci de mii de views pe Youtube. Mai e şi Dragoş Pătraru în listă, dar el mi se pare că are alt statut, nu e “podcaster”. Printre formatele de publicitate propuse este şi Host-Read Ads, abia aştept să-l aud pe Teo citind o reclamă la HP sau Telekom într-o pauză la Între Showuri, cu Vio gata să dezvolte subiectul şi Costel venind cu o poveste despre interacţiunea lui cu brandul respectiv. Should be fun 😀

Care e viitorul podcastului în România?

Robert Katai a publicat săptămâna trecută un episod de podcast în care a invitat mai mulţi oameni (marketeri, podcasteri, creatori de conţinut) să-şi spună părerea despre ce se va întâmpla cu podcastingul în România. Robert e unul dintre oamenii care au văzut o oportunitate acum vreo 2 ani pe nişa asta (într-o perioadă în care se ocupa de un alt proiect pe un trend – Instagramology) şi a devenit uşor-uşor un fel de tătuc al podcastingului de la noi.

Am embeduit episodul mai jos, vă recomand să-l ascultaţi după ce terminaţi de citit articolul. Sunt invitaţi oameni precum Andreea Vrabie (realizatoarea podcastului Pe Bune), Cristina Chipurici (invitată în cel mai recent podcast Pe bune Live), Marian Hurducaş (ascultător al podcastului Hurducast).

Pentru că mi s-a pus şi mie această întrebare, dar n-am reuşit să mă încadrez în deadline, revin aici cu răspunsul meu. Care e în mare parte foarte apropiat de ce a spus Cristina: suntem într-un boom al podcasturilor, similar cu ce s-a întâmplat cu blogurile prin 2007. Toată lumea îşi face podcast, e chestia cool pe care să o faci în perioada asta. Şi eu am lansat două anul acesta (Primii trei ani şi Digital Recap Podcast), şi aş mai face şi altele dacă aş mai avea timp, însă abia le-am făcut şi pe astea.

Sigur că se vor cerne toate aceste podcasturi, pentru că unii oameni îşi vor termina entuziasmul, alţii vor pleca din start cu obiectivul de a face bani (ceea ce va fi mai complicat la început). Mie îmi place să fac asta, mi-am asumat că e un efort pe termen lung, care îmi dă ocazia să învăţ lucruri noi de la oamenii cu care vorbesc, şi mă gândesc cu entuziasm cât de bun o să fiu la asta peste 10 ani, de pildă, dacă păstrez aceeaşi constanţă ca în cazul blogului.

Deja am două idei excelente pentru sezoane speciale din Primii trei ani, iar unul dintre ele presupune să călătoresc prin lume 🙂 Nu vor fi sezoanele 4 şi 5 cu siguranţă (sezonul 3 e deja în lucru, cu o bună parte din invitaţi deja confirmaţi), aşa că simt că emisiunea asta mai poate să ducă cel puţin 3-4 ani cu ideile pe care le am acum. Iar pe parcurs sunt convins că o să-mi vină şi altele.

Revenind la viitorul podcastingului, mai mulţi oameni vorbesc în episodul lui Robert despre nevoia unor producţii mai complexe, care să treacă de clasicul interviu 1 la 1. Cred că asta o să vină în timp, după ce se va acoperi nişa “generalistă”. Podcastul-interviu este echivalentul blogului generalist de acum 10-12 ani. Sunt o mulţime de oameni mişto care merită să fie intervievaţi, iar piaţa e goală. Sigur, avem 50-60 de podcasturi în România, poate 100 (sunt multe mici, apărute recent, de care n-aţi auzit, dar o să auziţi din ianuarie încolo). Dar încă e puţin.

Gândiţi-vă doar la faptul că Marian Hurducaş a lansat în mai 2019 un podcast şi 4 luni mai târziu câştiga un premiu la Webstock. Atât de goală e piaţa. Când a venit cineva cu constanţă, agilitate şi background jurnalistic, a trecut ca prin brânză.

Podcasturile de brand

Cât despre prodcasturile de brand, există un potenţial uriaş acolo. Investiţia într-un podcast, dacă e făcută cu cap, poate să acopere o bună parte din bucata de content marketing pentru un brand. Mă gândesc la transcrieri care să ajute siteul companiei la SEO (şi care să aibă, practic, funcţia unor postări pe blog), subiecte care să pornească discuţia pe social media, content pentru un newsletter, citate pe care să le foloseşti în stories (audio + video) şi multe, multe altele. Dacă vă pasionează subiectul şi aveţi nevoie de mai multe detalii, hai să vorbim.

Deocamdată suntem în punctul în care lucrurile abia încep să se mişte. Kinder a avut în primăvară un proiect ce includea un podcast publicat pe Youtube,  Banca Transilvania a lansat săptămâna trecută BT Talks, cu Moise Guran realizator şi un prim episod cu CEO-ul Ömer Tetik

Are şi ING ceva lansat de vreo lună, un podcast numit Curious Lion Podcast, însă BT e mai aproape de 2020, cu ideile principale, show notes şi linkuri către platformele pe care poate fi ascultat. 

Şi aici sunt zeci de segmente care ar putea fi acoperite, dacă aş lucra la Lidl sau aş fi agenţia lor de comunicare, m-aş apuca chiar acum de un podcast pe food, există unul singur, realizat la Cluj, şi e mai mult dedicat pieţei locale (e de fapt o emisiune la radio care e publicată şi ca podcast), pe zona de health ar putea există podcasturi excelente şi tot aşa.

Care e cheia aici? Exact ca la podcasturile personale: să accepţi că e un efort pe termen lung, care îţi poate aduna o comunitate în jurul unui subiect. 

Scrieți, băieți, orice, numai scrieți!

Ca să mă inspir din vorbele lui Ion Heliade Rădulescu, suntem într-o etapă în care e important să producem conţinut. Până să ajungem la momentul frumos în care să avem o piaţă consolidată şi cu produse de calitate, va trebui să trecem prin mult zgomot. E normal, o să ne luăm foarte mult FOMO, eu deja am o mulţime de podcasturi pe care mă oftic că n-am timp să le ascult. Dar o să treacă.

La fel cum au mai rămas doar o mână de bloggeri generalişti şi discuţia s-a dus spre nişe, probabil că după ce umplem zona de interviuri, o să exploreze oamenii şi producţiile mai complexe, poate şi ceva ficţiune. Dar mai avem multe de ascultat până atunci 🙂