Au implementat parcare cu plată la mine la birou. Bănuiam că o să se întâmple la un moment dat, acum câteva luni a trecut cineva şi a marcat cu albastru locurile pe care oricum se parca. Practic, le-au amenajat. În timp ce eram în concediu au apărut şi panourile acelea albastre, care te îndrumă cum să plăteşti. Nu doar pe Şoseaua Pantelimon, ci şi pe Strada Elev Ştefan Ştefănescu, o străduţă paralelă cu bulevardul. 

Străzile paralele nu au aşa ceva implementat, restul străzilor din zonă n-au, doar asta pe care parcam eu de obicei. Şi nu prea pricep logica prin care PMB a împărţit străzile cu primăriile de sector. Cazul ăsta nu e unul izolat, sunt străzi cu parcaje amenajate şi străzi „la liber”, care presupun că aparţin de sector. Dacă le-au luat pe zone, presupun că au acoperit toate străduţele care aparţin de PMB, nu-mi imaginez că au dat cu vopsea pe o stradă din zona Obor, pentru ca peste o lună să revină pe strada paralelă. Citeşte tot articolul

Bucureşti, 2025 zona Piaţa Iancului – Vatra Luminoasă. 

Primarul sectorului 2 a interzis parcarea autoturismelor pe trotuarele paralele cu Şoseaua Mihai Bravu, adică în dreptul cofetăriei Alice şi mai departe. Poliţia Locală veghează zilnic zona ca să nu se mai parcheze pe benzile 1 şi 2 şi să se respecte zonele amenajate de parcare. Probabil 60-70 de locuri de parcare au dispărut, iar în locul lor sunt aceste trotuare mari.

Adevărul este că zona respectivă era un chin pentru pietoni, mereu trebuia să te fereşti de maşini care mergeau pe trotuar ca să parcheze pe locurile legale de pe trotuar. Iarna era şi mai rău, abia dacă aveai loc de zăpadă şi maşini. Cred că am intrat de vreo 2 ori cu maşina pe „alee” şi m-am lecuit. Te înjurau pietonii, mergeai cu stres, ceva de evitat.
Citeşte tot articolul

În cazul în care nu înţelegeţi de ce n-au dispărut încă vedetele din reclamele la păcănele şi firme de pariuri, trebuie să luaţi în calcul că durează 90 de zile până la punerea în aplicare. Asta dacă nu vor reuşi presiunile firmelor de pariuri pentru modificarea legii date de CNA. 

Oricum, sunt nişte contracte care au fost date peste cap rău de tot de această schimbare. Contractele se fac pe 1-2 ani, ba chiar Antonia (cântăreaţa) avea o înţelegere pe bani mulţi pentru vreo 2 ani. Rămâne de văzut ce se va întâmpla acum. Probabil că se poate recurge la evenimente private dedicate jucătorilor din toată ţara, live showuri pe site-ul firmei de pariuri etc. Sunt soluţii.

M-aş bucura să se pună în aplicare decizia asta şi să scăpăm de persoane publice la site-urile de pariuri. Bine, m-aş bucura să scăpăm de tot de publicitatea la firmele de pariuri, dar cred că suntem foarte departe de asta.

S-a deschis cealată jumătate a segmentului Piteşti-Curtea de Argeş, aşa că şoferii sunt direcţionaţi (doar de Waze, momentan) să o ia pe acolo, apoi pe la Tigveni, pe drumul spre Râmnicu Vâlcea. Asta înseamnă că traficul pe Dealul Negru şi, implicit, pe la Deduleşti o să tot scadă. Aşa că a fost o zi tristă pentru oamenii care şi-au făcut un business din vânzarea de mici acolo.

Povestea în sine e foarte interesantă dacă stai să te gândeşti, este un brand de localitate construit pe word of mouth. Ce buni sunt micii de la Deduleşti, trebuie să opriţi acolo! De câte ori n-aţi auzit asta în ultimii 15 ani? Iar locul ăla s-a dezvoltat enorm, până în punctul în care au apărut şi pe la Metro „micii de la Deduleşti”. Probabil un patron de carmangerie care a văzut oportunitatea, dar tot vorbeşte mult despre importanţa brandului. Citeşte tot articolul

Au apărut sfaturile autorităţilor pentru copiii care merg la festivaluri, ocazie cu care îţi dai seama cât de diferită e perceţia lor faţă de realitate.

Unul dintre sfaturi zice cam aşa:

Fără necunoscuți, fără riscuri. Nu accepta băuturi, substanțe sau invitații „în afară” de la persoane necunoscute.

Când ai 15-16-17 ani (că la Beach, please! poţi merge de la 14 ani în sus), ştiţi care e diferenţa dintre un necunoscut şi un cunoscut?

Salut, el e Mircea. Atât. Să vină friend of a friend of a friend cu Mircea şi gata, e cunoscut. Acum 20 de ani, când eram eu la vârsta respectivă, m-am trezit de câteva ori că apărea câte un Mircea şi după 10 minute scotea bastonul telescopic, gata să se bată cu cine ştie ce alţi puştani de pe la Piaţa Romană.

Sau cu bâtă de baseball, sau cu vreun cuţit. Şi astea sunt exemple din centrul oraşului, de la un liceu destul de bine cotat. Pe vremea aia nu prea se vorbea despre droguri la adolescenţi, acum sunt alte vremuri. Citeşte tot articolul