Anul ăsta, Antonia a primit de Crăciun seria completă a cărţilor Harry Potter. Ocazie cu care am descoperit ce „scandal” a fost între adepţii vechii traduceri şi cei ai traducerii noi, de la editura Arthur. Povestea e veche (are mai bine de 6 ani), însă continuă pe Facebook, Reddit şi în comentariile unor bloguri,

Eu am descoperit Harry Potter prin clasa a cincea sau a şasea. Circula prin clasă o carte care făcea furori, aşa că am împrumutat-o şi eu de la Radu, colegul meu de bancă de la vremea respectivă şi am citit aşa primele 3 volume. Mi-au plăcut super mult, apoi i-am convins pe ai mei să-mi cumpere a patra carte când a apărut. Asta era prin 2002. Ţin minte şi acum că Radu a primit volumul 4, „Pocalul de foc” fix când a apărut în limba engleză, după ce părinţii lui au fost la Londra pentru o călătorie de business. Imaginaţi-vă ce plus de magie a adus amănuntul ăsta, cine făcea călătorii de afaceri la începutul anilor 2000? Nici nu mai ştiu în ce domeniu lucrau părinţii lui. Probabil că de-asta nici n-am mai împrumutat de la el cartea, că voiam s-o citesc în română. Citeşte tot articolul