Cosurile astea de gunoi sunt de cativa ani. Si doar pe bulevardul Unirii. Mie mi se par destul de folositoare si ma intreb de ce nu exista peste tot. 3 cosuri de gunoi la indemana soferilor nu rezolva problema nesimtitilor care arunca din masina diverse, dar poate ii fac pe cativa sa astepte pana la intersectie.
N-ai auzit in viata ta de Alina Dumitru. Nici eu, recunosc. Peste 3 luni n-o sa mai stiu cum o cheama, si peste un an n-o sa mai stiu la ce s-a luat medalie si la ce nu s-a luat nimic. In cercul lor restrans, pasionatii judo-ului prevedeau victoria asta. Sau poate o medalie. Noi n-aveam nicio idee despre cine participa. Si cu toate astea jurnalistii ne baga pe gat toate informatiile de care dispun.
Pe langa o noua definitie a globalizarii (Finala Olimpica este atunci cand o sportiva din Romania, Europa si una din Cuba, America concureaza intr-un sport Japonez, Asia) avem parte si de o noua doza de jurnalism tampit. Ajunsa in cateva ore „from zero to hero” Alina Dumitru ne zice ca o sa ramana la fel de modesta. Reporterii insista. Scriu zeci de stiri. Incep sa-i creioneze povestea vietii, a vecinilor, a familiei, a antrenorului, a sportului etc. Am vazut asta si la Diana Mocanu, Catalina Ponor, Andreea Raducan si multi altii. Cum s-au simtit inainte, cum s-au simtit dupa, cu cine au vorbit la telefon, cine nu i-a sunat si de ce, 7 lucruri pe care nu le stiti, 10 lucruri pe care le stiti, TOP 100 adversari etc.
Asa ne tratam noi eroii. Cu 10 front-page-uri in ziarele importante, 35 de stiri, 4 zile de interes si ani de ignoranta.
Cand sunt prea tzoapa ca sa scot capul mai mult la Hollywood si nu ma multumesc cu statutul de sotie/iubita de regizor bogat ma duc in tara natala si ma lansez in muzica. Astfel ma bucur de putin succes aici, ma scoate lumea la 20 de interviuri, dau 10 autografe, imi fac un blog si pe urma imi inchid telefonul si le zic tuturor ca „trebuie sa plec in America pentru ca cei de acolo ma vor neaparat si o sa am o discutie si cu Sony Music”.
Ajunsa acolo imi aranjez o prezenta la The Tonight Show, ma intreaba Jay Leno „So… i heard you’re a big pop star in your country, how do you handle it?”
Pe urma incerc sa-mi lansez si in state albumul de doi lei, nu reusesc si ma intorc in Romania sa joc in filme.
Si dupa asta, Hollywood-ul o sa ma primeasca cu bratele deschise.
The end.
Sau altfel spus: „Aventurile Alinei Puscau prin lume”
Poate sa-mi explice si mie cineva de cand a devenit Pro-ul un post pentru manelisti? Daca se chinuiesc putin, si aia de la TVR scot un show de varietati mai bun decat Made in Romania.
Are si alura aia de spectacol la care s-a scremut tot trustul ca sa iasa bine si ca sa „tina in priza” publicul 3-4 ore. Tociu, Palade, Calinescu, o droaie de actori tineri, trupe de balet si schetchuri de doi lei.
Probabil producatorii de la Pro s-au uitat la Best of-ul de la TVR 50, au mai stat putin si pe urma au pus la cale o chestie care aminteste de parfumu „anilor cei mai frumosi”.
Si da, stiu, daca nu-mi place sa schimb canalul… l-am schimbat de mult, dar am vrut doar sa punctez chestiile astea…
Au mai trecut vreo 2 luni, am mai vazut o gramada de filme.
Recomandari si atentionari:
The Other Boleyn Girl – povestea uneia dintre multele sotii ale lui Henric al VIII -lea al Angliei. Un film dragutz cu Scarlett Johansson si Natalie Portman la finalul caruia Natalie Portman o naste pe Elisabeta I a Angliei.
My Mom’s New Boyfriend – Meg Ryan imbatraneste dar inca arata bine, Antonio Banderas o seduce si iese o comedie dragutza.
Definitely, Maybe – Ryan Reynolds umbla din floare-n floare dar iubeste o singura femeie.
Jack and Jill vs. the World – Freddie Prinze Jr. cunoaste o tipa, o place si pe urma nu mai stiu exact ce se intampla dar a fost dragutzel filmu. Ceva gen Sweet November dar mai putin tragic.
Chaos Theory – Din nou Ryan Reynolds, din nou un film despre iubire si variatii pe tema asta
Desi nu-mi plac decat 3-4 chestii ce tin de trustul Intact (meciurile, faptul ca difuzeaza The Apprentice, Simona Patruleasa si uneori InGuraPresei) le urmaresc destul de mult posturile, ziarele, blogurile etc. Saptamana trecuta am dat peste o emisiune de care habar n-aveam: „Reporter special”.
Lasand la o parte faptul ca Vlad Petreanu (realizatorul) mi se pare un tip destept, am descoperit ca scopul principal al emisiunii este reportajul. Nu pauza publicitara, nu impresionarea profunda a telespectatorului si alte Protevisme d’astea. Prima data am vazut un reportaj despre crescatoriile de melci, acu am vazut unu cu gimnastele…
Desi nu am nicio treaba cu domeniul cred ca sunt destul de ok reportajele astea. Imi place stilu in care sunt facute si cred ca nu sunt multe chestii similare pe piata..
Abia astept s-o scoata din grila si sa bage cine stie ce The Tonight Show second rerun.
Ma uitam zilele astea la ce inseamna J.O. in 2008. O desfasurare de forte impresionanta. Stadioane, oameni, baze sportive. E de prisos sa mai spun ca la noi nu exista nici macar la singular toate astea. Nu poti avea sportivi buni daca nu se pot antrena. In fine, s-a tot discutat. N-ai un bazin olimpic, n-ai un teren de fotbal, n-ai o sala de gimnastica (sau ma rog.. 1-2) automat n-ai nici sportivi/performante.
Am fost tentat sa spun ca am fi pregatiti pentru proba de table dar si acolo costa mult un set profi. Asa ca la barbut cred ca ne-am descurca foarte bine ca zarurile nu sunt scumpe…
In cele doua imagini puteti admira cele 11 macarale din cartierul Drumul Taberei. Aici se construieste cel mai mare mall din Sud-Estul Europei. Bla bla bla….
Nu va ia parca un sentiment ciudat? Uite bratul lor de fier cum ridica pan’ la cer zeci de malluri…
Ascultati manele. Si va uitati la otv. Macar o data pe an. Macar cand sunteti in vizita.
Si cu toate astea nici nu vreti sa auziti de postu asta si de genul muzical care ii corespunde. N-ati vazut niciodata. Dar stiti exact ce la ce episod e telenovela Elodiei, cine e in topuri pe MyNele TV (daca nu stii ce e MyNele TV esti un rocker nespalat) si ce-a mai zis Lazarus. E ca-n melodia Vama Veche – Curvelor cu drag:
Nimeni nu vrea sa auda de voi, dar toata lumea va stie adresa
Manelele si OTVul au parte de acelasi regim ca ungurii din Transilvania. Toti ii dispretuiesc dar nu se pot opri din comentarii.
Nu pricep un singur lucru. De ce vorbesti despre manele si otv? de ce nu te oripileaza prostiile de pe B1. Sau penibilii de la N24. sau alte posturi de 2 lei. So… ce ai de spus in apararea ta?
Romanii au aceasta boala pe capra vecinului. Si ca sa stii unde te plasezi in patura sociala trebuie sa ai un grad de comparatie.
Si incepi sa intrebi in stanga si in dreapta…”auzi.. tu cat castigi?” „cat ai salariul?”
In tampenia noastra ne rezumam la o suma uitand intrebari precum: „cat muncesti de banii astia?” , „care sunt avantajele?” etc.
Ah te-ai angajat.. misto.. cat castigi? Ti-ai schimbat jobul? Bravos.. te platesc mai bine?
Nu e vorba de ore de munca, daca e misto sau nu ce faci….
Nu nene.. noi vrem sa stim cifre. Daca am mai mult sunt smecher. Daca am mai putin inseamna ca tre sa-mi gasesc altceva.
Deci… voi cat castigati? 😛
… si lui Dumnezeu ii place, se termina repede si lasa urme.
Cam o luna jumate a tinut relaxarea traficului bucurestean. Cine s-a plans in astea 45 de zile de aglomeratie fie nu e din Bucuresti fie circula cu metroul.
Auzisem ceva zvonuri de la inceputu saptamanii dar ieri si azi m-am convins. E la fel ca inainte. Si inca e august si nu s-a intors toata lumea de la mare. Oare o sa revina moda mersului pe jos? :-S
