Chiar dacă au inventat ei noţiunea de „dolce far niente”, italienii ştiu să se ţină de o grevă sănătoasă atunci când e cazul.
Am simţit-o din plin săptămânile trecute, şi n-am fost singurii.
Am ajuns la Bologna pe la ora 10, nu luasem bilete de tren spre Florenţa în avans pentru că m-am temut de întârzieri ale avionului. În plus, cât de greu e să te urci în primul tren care pleacă spre Florenţa? Citeşte tot articolul
Grevă la Dacia. Pe principiul „să ni se dea„, angajaţii cer bani mai mulţi, eliminarea controalelor cu alcooltestul, ritm de lucru mai scăzut.
După zeci de ani de lucrat la Stat, angajaţii de la Dacia sunt deranjaţi de condiţii. Vor să lucreze mai încet.
Am fost în fabrica de la Mioveni şi am văzut cam cum merge treaba. Se munceşte, dar oamenii nu păreau extenuaţi. Exact ca alţi angajaţi care încă sunt plătiţi de la buget, oamenii ăştia trăiesc într-o bulă. Au senzaţia că în Africa sunt salarii mai mari şi consideră că sunt indispensabili. Industria auto abia mai respiră şi angajatul de la Dacia cere patronului s-o lase mai uşor. Se ţine constant de greve fără să se gândească că francezii au început să mute producţia în ţări mai convenabile şi s-ar putea să rămână fără joburi.
Cel mai mult mi-a plăcut aia cu eliminarea controalelor. Oare de ce s-au introdus testele alea? Dacă n-ai niciun stres, care e problema să sufli în fiolă la începutul programului de lucru?
