print

IN Advertising/PR

crr-popcorn-aotw_aotw

Dar numai pentru festival. Şi pentru pus pe Adsoftheworld. Nu de alta, dar cine naiba mai cumpără reviste în România?

Intenţia e drăguţă, dar sunt curios câtă lume a văzut printul ăsta.

De obicei ştiţi cum se face: ai o idee de print, nimănui nu-i pasă de avântul tău creativ, te apuci s-o faci pentru vreun client pro bono şi pe urmă îl rogi pe şefu’ să ţi-o publice în vreo revistă pe barter.

Gândul e extrem de bun. Subtil, cum se făceau printurile pe vremuri. Chiar sunt curios pe unde a fost publicată. Aş fi scos aia cu 50% tasty şi deadly, logoul într-un colţ, deasupra lui „Get a first aid training”. Şi taglineul ceva mai mare, cu un fade. Eventual neterminat. „Apparently harmless things can kill in seco ”

Agenţia e Lowe.

IN Advertising/PR

Altfel am fi văzut tot mai multe astfel de abordări creative.

Sigur, e one-time-only şi probabil că nu s-au făcut decât câteva mii de exemplare, însă e simpatic să ne amintim cum la mijlocul anilor 2000 toată lumea înscria la greu în festivaluri artificii de genul ăsta.

Însă nici dacă nu murea printul n-am fi avut reviste care să fie la limita dintre digital şi print clasic, costurile de producţie sunt uriaşe. Dar din când în când mai merită să faci câte un stunt de genul ăsta şi să speri că devine viral.

PS: A se observa cum Google şi-a pus repede logoul lângă Motorola.

IN Casual stuff

Sunăm la o firmă care face producţie publicitară.

– Bună ziua, am dori un tricou cu o imagine imprimată, de test. Să fie negru, iată imaginea.
– Sigur, vă anunţăm când e gata, momentan n-avem tricouri negre.

După vreo 2 zile

– Gata, avem tricourile!
– Perfect, trec să îl iau.

Mă duc până la marginea oraşului, din fericire am ajuns relativ repede.

– Bună ziua, am venit să iau tricoul.
– Ce tricou?
– Cel imprimat cu chestia aia.
– Ah, păi nu l-am făcut.
– Păi aţi dat mail că l-aţi făcut.
– Nu, v-am dat mail ca să ştiţi că avem tricourile negre pe care le putem imprima.
– Şi de ce aş veni până la marginea oraşului să iau un tricou negru, simplu?
– …. vi-l fac repede, reveniţi mai pe seară?

IN Advertising/PR

muzica_tehnologia

Chiar nu-mi mai aduc aminte ultima oară când am văzut o campanie românească mişto pe print. Cred că sunt cel puţin 2-3 ani de-atunci. JAZZ Communication, agenţia lui Vali Suciu (ex-Odyssey), semnează campania Muzica întâlneşte Tehnologia, realizată pentru colaborarea dintre Grand Cinema Digiplex şi Festivalul Enescu.

Vizualul e excepţional, simplu, de impact. Când vezi prin oraş câte un outdoor cu imaginea asta e imposibil să nu te opreşti şi să vezi despre ce e vorba. Mă duce cu gândul puţin la Omul bicentenar.

IN Advertising/PR

O ştire care mi-a scăpat la sfârşitul anului trecut:

Odată cu acest număr de decembrie, The Industry își încetează, momentan, apariția. Revista a fost o încercare curajoasă de a demonstra că și în România, în 2012, pot fi construite produse premium pe print, dedicate industriei de media. Momentul ales și conjunctura  nu a fost însă oportune, lucru avut în vedere încă de la lansare. Brandul The Industry va fi revigorat în momentul în care piața media și perspectivele vor justifica existența unui produs cu o astfel de poziționare. Mulțumim tuturor celor care ne-au citit.

De aici.

Din câte am înţeles, s-a renunţat doar la versiunea printată, siteul va continua să existe. Rămâne de văzut cât şi care va fi sistemul de monetizare. Poate un paywall?

Apărută în vara lui 2011, revista The Industry era editată de Intact Group şi coordonată de Iulian Comănescu.

Preţul de copertă era 12 lei, dar problema era legată de distribuţie. De câte ori voiam s-o cumpăr, nu reuşeam s-o găsesc. Şi am căutat pe la Cărtureşti de mi-a venit rău.

Despre primele numere ale revistei găsiţi un scurt interviu aici.

IN Casual stuff

În 1951 IKEA tipărea 250.000 de exemplare ale catalogului cu produse. 60 de ani mai târziu, în plină eră digitală, când totul trece pe tablete, IKEA ajungea la 160 de milioane de exemplare în toată lumea. Anul acesta, numărul crește la 211 milioane, cataloagele fiind distribuite în 43 de țări (29 de limbi).

E clar că în acest caz printul vinde, și vinde extrem de mult, fiind o parte esențială în promovarea produselor. Nici nu poate fi vorba de o înlocuire a cataloagelor cu versiuni digitale. În schimb, începând cu anul acesta, aplicația de smartphones și tablete este menită să aducă un plus de conținut.

În acest caz tehnologia nu va înlocui printul, ci va veni în completarea lui. O parte dintre paginile catalogului IKEA 2013 au într-un colț un telefon mobil stilizat care indică existența conținutului extins, accesibil cu ajutorul telefoanelor mobile și al tabletelor. Prin scanarea paginilor cu ajutorul aplicației de Android și iOS veți putea accesa imagini 3D ale produselor, versiuni X-ray, galerii foto extinse (cu diverse nuanțe și combinații) și video.

Încă nu vorbim de augumented reality, dar cred că ne îndreptăm în direcția respectivă pentru segmentul ăsta de business.

În cadrul aceluiași eveniment a fost lansat și programul de fidelizare IKEA Family despre care puteți citi mai multe la Radu.

 

IN Casual stuff

Printul n-a murit, dar e aproape să-şi dea ultima suflare. Totuşi, s-ar putea să mai aibă o şansă.

În ultimele săptămâni am dat peste câteva numere din noul Prosport, care are doar 8 pagini. Pentru că n-am mai urmărit toate ştirile sportive din ultima vreme, am citit cu atenţie ziarul şi chiar am găsit nişte informaţii scurte. Lipsite de senzaţional, fără poze cu femei dezbrăcate, fără exprimări bombastice. Citeşte tot articolul

Meniu