Am renunţat să mai cred că România are vreo şansă. Am renunţat să cred că o să se mai schimbe ceva.

Cum vreţi s-o luăm? De la macro la micro sau invers?

Conducătorii. Au fost neo-comuniştii care ne-au condus în primii ani de după revoluţie. Au fost ăia de după ei şi acum va urma o generaţie nouă. Am fost destul de aproape de fenomen şi am văzut cum se desfăşoară schimbarea asta. Aceleaşi mânării pe care le vedem la ăia mari.

Vecinii. Sunt nişte cretini. Suntem inconjurat de o parte idioţi, altă parte oportunişti. Oamenii cumsecade mor de cancer la noi pe scară. Când aveam toţi maşinile înzăpezite am ieşit doar trei oameni să dăm zăpada din faţa locului de parcare. Restul şi-au curăţat doar maşina sau nici pe aia.

Presa. Nu mai are scăpare. Se afundă de la ediţie la ediţie. Cine încearcă să facă jurnalism de calitate ajunge să închidă prăvălia. Cultura e la fel de căutată ca Brifcoru. Puţini mai ştiu ce gust avea şi care e reţeta iar cei mai mulţi cumpără remake-ul din magazine şi o ard cool.

Tinerii. Învăţământul. Viitorul. Astea sunt toate cu o notă negativă. N-o să-i demanelizăm, o să modificăm DEX-ul şi DOOM-ul ca să le legitimizăm limbajul. N-o să-i civilizăm, o să lăsăm de la noi, o să evoluăm. Şcoala n-o să beneficieze de un sistem corect niciodată. Corupţie, dezinteres, nepăsare – astea vor exista mereu de la Nistru pân’ la Tisa.

Nu ai cum să crezi că mai urmează ceva bun când Mediafax face acelaşi jurnalism scârbos ca orice tabloid, când la proiecte de iniţiativă socială voluntarii se plâng de munca neapreciată de ceilalţi şi când oamenii de calitate închid ochii şi se amestecă printre rebuturi.

Nu cred (de fapt n-am crezut niciodată) că oameni precum Andrei Roşca sau Bucurenci sau  Ciubotaru vor schimba lumea cu iniţiativele lor. Cel puţin nu lumea asta. Nu câţiva oameni vor schimba România. N-au cum, cât timp o parte din cei care îi susţin o fac pentru imagine, alţii din respect pentru iniţiatori şi doar o mică parte pentru ideea în sine.

Marca scria zilele trecute despre spanioli:

“Victoriile din sport sunt un exemplu extraordinar pentru tineri. Sportul imbunatateste economia. Sportul este bucuria a milioane de oameni. Sportul inseamna eroi”

Noi n-avem victorii în sport. N-avem eroi. N-avem o economie puternică şi nu suntem bucuroşi. Şi nici nu vom fi vreodată.

Da, m-am hotărât să plec. Poate nu imediat, dar în următorii câţiva ani.