E momentul.

N-am mai dat de mult din casă, e momentul să mai scriu ceva care să ungă pe suflet piaristele.

Cu acest prilej mă folosesc de leapşa primită în dar de la Daniela. Când s-a făcut nominalizarea eram undeva prin munţi în Redescoperă România aşa că n-am avut cum să onorez invitaţia până acum.

SUNT puţin nedumerit în ceea ce priveşte leapşa asta. De obicei cer cât mai multe detalii înainte să mă apuc de ceva.

AŞ VREA să se întâmple lucrurile mai repede. Hic et nunc-ul meu nu se potriveşte mereu cu ce vrea Universul.

PĂSTREZ toate tâmpeniile. TOT. De la smsuri de acum câţiva ani până la hârtii, hârtiuţe şi caiete. Nu prea şterg fişiere de pe computer, le acumulez. Nu se ştie când am nevoie de o poză sau de un document. Iar hardurile se tot strâng în jurul meu.

MI-AŞ FI DORIT să prind perioada interbelică. Chiar dacă asta ar fi însemnat să trec prin două războaie mondiale. Şi mi-aş mai fi dorit să evit comunismul. Şi mi-aş mai fi dorit să ştiu să cânt la un instrument, preferabil pian.

NU ÎMI PLACE să fac anumite lucruri aşa că nu le fac. Simple as that.

MĂ TEM de puţine lucruri. De oamenii care vor să mă ajute şi mai mult mă încurcă, de prieteni, de înălţimi.

ÎMI PARE RĂU când vorbesc deşi ar trebui să tac. Fac des asta şi îmi pare rău de multe ori dar recunosc foarte rar.

ÎMI PLACE să merg. Pe jos sau cu maşina. Nu pot să stau locului dacă n-am un scop precis.

NU SUNT îngăduitor cu nimeni (evident, nici cu mine).

DANSEZ foarte mult la volan (când sunt singur). În rest dansez tot mai rar. Asta pentru că ies în cluburi tot mai rar. Am îmbătrânit 🙁

CÂNT tot la volan. Tare şi cu patimă. Ştiu toate versurile melodiilor pe care le am în maşină. Şi cânt chiar şi când nu sunt singur 😛

NICIODATĂ n-o să mai beau gin. Am o amintire neplăcută din liceu. Una dintre primele beţii adevărate. 3 băieţi, 2 litri de gin. Praf ne-am făcut toţi. Au urmat câteva zile de tristă amintire.

RAR se întâmplă să mă simt singur şi să nu-mi placă asta.

PLÂNG. Da, plâng. Ultima oară mi-au dat lacrimile la un film.

SUNT CONFUZ destul de rar. Da’ aşa bine mă prefac uneori…

AM NEVOIE „doar de tine, de lovele şi de zile”, după cum bine zice rapsodul popular.

AR FI TREBUIT să fac altfel multe lucruri. Dar mai bine că nu le-am făcut.

AŞ PUTEA să o iau de la capăt în altă parte. De mai multe ori.

Leapşa se duce la Ligia, DPD şi Alina.