Camioneta din imagine aparţinea unor maramureşeni care vindeau ceva plăcintă cu brânză pe litoralul românesc. Transportau cu ea foietaj şi brânză de la Constanţa în sudul litoralului, la Tulcea, la Galaţi. Doar că nu prea mai mergea instalaţia frigorifică. Şi povesteau că după fiecare drum trebuie să stea să repare la ea, să pornească frigiderele care se opreau când scoteai cheia din contact.

Cât timp meştereau la instalaţie se adunase ceva lume la plăcinte. Iar şoferul trebuia să ajungă şi prin alte părţi în seara respectivă. Pierdeau şi banii pe plăcinte, pierdeau şi timpul pentru următorul transport. Doar că principala problemă era să repare camioneta de îngheţată luată de prin Germania pe cine-ştie-ce preţ de nimic.

Ăsta este modelul general al businessului românesc: mijloace puţine, o investiţie cât să înjghebăm ceva şi îi dăm drumul. Reparăm pe parcurs, cârpim, punem o sârmă şi merge treaba.