Am plecat de la ediţia 2012 a Târgului Gaudeamus cu două volume: De ce este România altfel? – un eseu al lui Lucian Boia şi Misterul telegramei de la Stockholm din 23 august 1944 de Neagu Djuvara. Prima alegere mi s-a părut a fi aproape obligatorie, în timp ce a doua e doar un mic moft menit să-mi hrănească pasiunea pentru istorie.
Cartea lui Lucian Boia a vândut nu mai puţin de 2000 de exemplare la Gaudeamus, semn că românii sunt preocupaţi de evoluţia neamului lor. Încă nu e suficient pentru a construi o masă activă, dar momentan e foarte bine că există oameni care caută să-şi răspundă la nişte întrebări.
Cea mai importantă idee (pe care o ştiam şi care era atât de simplă) – care n-a fost atât de evidentă până când nu am citit-o – e legată de caracterul eterogen al României, în ciuda obsesiei statului naţional unitar din ultimii 150 de ani.
„Nu ajunge să vorbeşti aceeaşi limbă şi să-i bruftuluieşti din când în când pe unguri pentru a fi o naţiune în sensul organic al cuvântului. România e o ţară fragmentată, atomizată şi care nu izbuteşte să-şi identifice profilul.”
Cartea lui Lucian Boia nu e o proză entuziasmantă care să te facă să strigi din două în două pagini „DA! DA! Aşa e!”, ci mai degrabă o analiză rece a unor fapte şi tendinţe evidente. Nu e nimic anecdotic, ba chiar e pe alocuri foarte exact, date fiind toate trimiterile istorice.
Funcţia pe care o poate avea acest eseu este de clarificare a unor aspecte, poate de aşezare în pagină a unor evenimente pe care le ştim foarte bine dar pe care foarte rar le primim în ansamblul lor.
Poate că sunt încă sub impresia lecturii, dar mi se pare că e un volum care ar trebui să devină obligatoriu prin clasa a 12-a.
3 comentarii. Leave new
Sper ca’i doar fragmentul scos din context si ca dom’ Profesor are un argument mult mai solid, altfel ar fi extrem de dezamagitor. Fragmentarea/atomizarea nu este un fenomen particular Romaniei, este parte din evolutia naturala a nationalismului(nu in sensul ideologic si extremist, ci in sensul de fenomen ce sta la baza conceptului de stat-natiune) si are ca explicatie dezvoltarea tehnologiei si a influentei ei in social si politic (cel putin asta este perspectiva care mie mi se pare cea mai solida dintre teoriile existente).
Limba comuna este esenta oricarei dezvoltari organice a unei natiuni. M’ai facut curios acum, vreau sa vad care’i argumentul care’l aduce la concluzia asta ciudata. Probabil ca cer prea mult, dar ai idee daca au facut disponibila cartea si’n format digital? O sa caut si eu, dar ma gadesc ca’s sanse mai mari ca tu sa stii asta deja.
Iar eu cred ca pentru a avea o masa activa important este sa ai oameni care ridica intrebari in adevaratul sens al cuvantului, curiozitati sincere despre lucruri pe care nu le inteleg si chiar vor sa le inteleaga. Oamenii care pun intrebari pentru care au deja raspunsuri nu vor fi niciodata activi. Dar pentru asta iti trebuie mai intai o societate toleranta la curiozitate, care nu trateaza o intrebare sincera ca pe un semn de prostie si ignoranta.
Succesul vanzarii cartii domnului Profesor Boia vine pe fondul atitudinii de genul asta, cred eu, iar asta mi se pare trist. Te gandesti ca oamenii care citesc o fac dintr’o dorinta de a cunoaste, nu pentru a’si confirma certitudinile personale.
Cam toate cartile de la humanitas sunt disponibile in format electronic. Contra cost, of course. Vezi pe site
Am achizitionat si eu cartea de lucian boia si am inceput sa o citesc.
In ceea ce priveste cartile cartile electronice de la humanitas, numarul lor e de departe mult mai mic decat cel al cartilor tiparite. Cartile electronice sunt cam 140,intinse pe 4 pagini. Cartile in format fizic sunt pe cel putin 11 pagini (pana acolo m-am uitat eu)