carti

IN Educatie&Literatura

Cred că am mai menționat pe undeva seria asta de cărți, însă merită un articol separat, poate așa mai află lumea de ele și le cumpără în număr cât mai mare.

Nu știu exact cum am ajuns să-i dau follow pe Facebook lui Radu Oltean, un ilustrator pasionat de istorie care deține și blogul Art Historia. Însă de-atunci mi-au tot apărut postări în feed, iar ilustrațiile la care lucrează sunt absolut incredibile.

Mi-a plăcut istoria de când eram mic și, pe lângă poveștile pe care mi le spunea tata, m-am îndrăgostit de istorie cu ajutorul unor cărți bine ilustrate. Le mai am și acum acasă, sunt trei cărți dintre care una e o enciclopedie pentru copii, alta e ceva legat de animale, iar a treia e un soi de enciclopedie istorică. Citeşte tot articolul

IN Branded

Căutam ceva de la editura Paideia printre alte cărți și am dat de lucrarea asta a lui Constantin Rădulescu-Motru. Care e, de fapt, o colecție de articole apărute în reviste de Psihologie sau Filosofie de la începutul secolului al XIX-lea.

Sunt câteva articole destul de plictisitoare, însă anumite pasaje surprind atât de bine caracteristicile poporului român așa cum era el la 1940 încât nu-mi dau seama de ce nu se vorbește mai mult despre cartea asta. Pentru că lucrurile nu s-au schimbat deloc și chestia asta ne poate ajuta să înțelegem, să acceptăm și să încercăm să îmbunătățim ceva. Citeşte tot articolul

IN Casual stuff

Oamenii de la Librex.ro mi-au scris recent şi mi-au povestit puţin despre ceea ce fac. De la începutul pandemiei au decis să ofere transport gratuit pentru orice comandă, oriunde în ţară. Au păstrat oferta respectivă până în ziua de azi, mai ales că în 2020 sărbătoresc 10 ani de când sunt pe piaţă. 

Au cărţi de pe la Humanitas, de la Litera, Polirom şi alte edituri, titluri bune, actuale. Au şi o colecţie de cărţi despre Regina Maria, plus tot felul de alte pachete şi categorii. Citeşte tot articolul

IN Educatie&Literatura

Am avut întotdeauna o relaţie complicată cu cititul. În copilărie oscilam între perioade intense de lectură şi luni întregi în care nu deschideam nicio carte. În liceu am fost nevoit să parcurg zeci de romane, în special literatură română, sub stricta supraveghere a doamnei Florina Rogalski. Nu mi-au plăcut toate, o să ţin minte toată viaţa prin ce chinuri am trecut cu Nicoară Potcoavă.

Ulterior am fost on-off, într-o relaţie deschisă şi complicată. Cumpăr cărţi foarte des, le încep plin de entuziasm, iar cele mai multe ajung, invariabil, pe noptieră. Fie pe raftul de sus, fie pe cel de jos, la arhivă. Aşa am ajuns să strâng cel puţin 15 volume pe noptiera din dormitor. Citeşte tot articolul

IN Educatie&Literatura

Azi începe la Romexpo târgul Gaudeamus, probabil cel mai important târg de carte din România. 

Fiind ediţie aniversară (25 de ani de târg şi Centenarul), vor exista tot felul de evenimente speciale. De fapt, pentru asta are sens să mergeţi acolo, nu neapărat pentru reduceri. În cadrul evenimentelor puteţi întâlni scriitorii români consacraţi sau puteţi discuta cu cei care încă n-au devenit super celebri dar care au scos deja cărţi bune. În plus, e o bună ocazie să descoperiţi cărţi noi.  Citeşte tot articolul

IN Casual stuff

Probabil că niciodată. Niciun om normal la cap nu dă 1200 de lei dintr-un foc pe cărţi. Totuşi, ai putea să primeşti cărţi în valoare de 1200 de lei doar dacă te înscrii la un newsletter.

Şi nu e vorba de Elefant.ro, ci de newsletterul The CEO Library, la care ar trebui să te înscrii şi fără să-ţi dea cineva vreun premiu. Cărţile sunt doar un bonus. Cristina a povestit deja despre cum s-a născut ideea acestui giveaway şi urmează să revină cu un follow-up după ce se încheie campania. Eu unul sunt tare curios cât de bine a mers treaba şi cum s-a ferit de concursişti (deşi un teanc de cărţi în engleză nu cred că sunt chiar o prioritate pentru concursişti).

Ce trebuie să reţineţi e că mai sunt câteva zile în care puteţi să vă înscrieţi la un super newsletter cu recomandări de cărţi la care aveţi şi şansa de a câştiga o colecţie de cărţi despre cum să înveţi mai repede şi mai eficient lucruri. După ce expiră termenul ăsta o să vă puteţi înscrie oricum, but no books for you!

Apropo de Cristina, zilele trecute a apărut şi un articol scris de ea în DoR despre cum (şi de ce) a renunţat la Facebook la finalul anului trecut. Aici e un articol despre acel articol, probabil că va mai dura ceva până când apare versiunea online. Ce pot eu să vă spun e că de la momentul respectiv am devenit şi eu mai conştient de toate momentele în care scrollam aiurea pe Facebook, toate energiile negative cu care mă încărcam din comentarii şi statusuri şi am început s-o mai răresc. Nu sunt gata să renunţ de tot la cont (nici măcar n-am dezinstalat aplicaţiile de pe telefoane), dar măcar am făcut un pas în spate.

Revenind la The CEO Library, vă recomand newsletterul în primul rând pentru conţinutul lui, şi mai apoi pentru giveaway. Dacă aţi ajuns în punctul ăla în care aţi vrea să citiţi cărţi care să conteze cu adevărat în dezvoltarea voastră personală The CEO Library e o resursă excelentă. Dacă n-aţi ajuns încă în punctul ăla, mai aşteptaţi puţin 🙂

IN Casual stuff

Conform unor studii pe care le desfăşor în fiecare an, durează cam 6 ore până se instalează plictiseala specifică sărbătorilor de iarnă. În timpul ăsta mănânci, bei, dacă exagerezi cu primele două poate şi dormi. Vorbeşti cu rudele, trimiţi mesajele de sezon şi gata. O grămadă de timp liber cu care nu ştii ce să faci. Curăţenie e, mâncare prea multă, iar de muncit nu trebuie să auzi până pe 8 ianuarie. Mă rog, aici depinde de la caz la caz, dar până atunci sigur n-o să fie mare lucru de făcut, că multă lume e în concediu. Noi de-asta am şi închis agenţia 2 săptămâni.

Anyway, dacă vă apucă puţin teama că n-o să aveţi ce face, am o listă de sugestii. Într-o ordine total random:

Filme

Am scris deja despre serialele lunii decembrie, reiau pe scurt: Peaky Blinders (Netflix), Umbre (HBO GO), Gunpowder (HBO GO), The Crown (Netflix), The Knightfall (HBO GO), Vikings (Netflix – doar primele 4 sezoane momentan) + sezon nou din El Chapo (Netflix). Astea sunt doar câteva seriale, însă puteţi vedea şi nişte documentare foarte mişto. Eu îl am şi pe ăsta pe listă, despre dopajul sportivilor ruşi, care i-a dus la suspendarea de la Olimpiada de iarnă.  Citeşte tot articolul

IN Branded, Educatie&Literatura

N-am reuşit să ajung anul ăsta la târgul Gaudeamus, a fost ceva mai multă agitaţie în weekendul respectiv decât preconizam. Deşi am pe noptieră vreo 12 cărţi, multe din ele începute, tot simt nevoia să-mi cumpăr titluri noi, măcar ca să ştiu că le am lângă mine şi pot să le citesc oricând vreau. Cred că sufăr de un fel de FOMO al cărţilor sau ceva, mă tem că n-o să le mai găsesc pe cele care mă interesează, aşa că prefer să le cumpăr.

În ultimii ani am ajuns la Gaudeamus mai mult pentru „vizionări”, chiar şi cu reducerile de acolo, unele titluri sunt mult mai ieftine online. Aşa că m-am obişnuit să răsfoiesc cărţi la târg şi să le cumpăr online până la urmă. Iar modul în care s-au adaptat magazinele în ceea ce priveşte prezentarea şi sortarea cărţilor face ca astfel de târguri să reprezinte doar un prilej bun pentru lansări şi întâlniri cu scriitorii, mai mult decât pentru achiziţii. Practic, librăriile online le iau locul cu succes celor tradiţionale.  Citeşte tot articolul

IN Educatie&Literatura

Am primit acum vreo 2 săptămâni „Ziua în care la capătul celălalt al iubirii n-a mai fost nimeni”, cea mai nouă carte a Ioanei Chicet-Macoveiciuc aka Prinţesa Urbană. Ioana a publicat mult în ultimii 3 ani, 6 cărţi în total, dintre care vreo 3 pentru copii. Până acum n-am citit-o decât pe blog, aşa că nu ştiam exact la ce să mă aştept. Una e să povesteşti în texte scurte de 8-10-20 de paragrafe, alta e să legi 2-300 de pagini.

Cărţile au succes, sunt vândute în zeci de mii se exemplare şi au lansări cam peste tot prin ţară, însă asta nu însemna automat că sunt şi bune, s-au mai văzut cazuri de marketing mai bun decât produsul.

Citeşte tot articolul

IN Educatie&Literatura

Cred că prin 2012 am auzit prima oară despre romanul lui Adrian Mihălţianu, însă la vremea aia nu aveam Kindle, aşa că îmi era destul de greu să ajung să-l citesc. L-au lăudat atunci nişte prieteni, m-am gândit să-l trec pe lista mea de lecturi pentru când n-o să mai fiu #sărac şi cam aia a fost.

Combinaţia SF şi limba engleză nu mă motiva suficient de mult, iar bariera tehnologică era de netrecut. 

Până acum câteva luni când romanul a apărut la editura Nemira, în colecţia Nautilus. În limba română şi cu multe adăugiri, după cum aveam să aflu ulterior din câteva interviuri apărute pe net. Bine că s-a gândit cineva să-l publice pe hârtie, că eu tot #sărac fără Kindle sunt şi acum. Şi fără s-o dau în chestii lacrimogene, aş fi fost şi mai sărac dacă nu citeam cartea asta.

Cum să vă spun într-un mod mai simpatic (adică fără să mă fac de râs)? De la Harry Potter încoace (volumul 4, clasa a 7-a) n-am mai devorat în still ăsta o carte. Sau nu-mi aduc aminte. Tot ce ştiu e că n-am lăsat din mână HP până când n-am terminat-o, am citit vreo 300 de pagini într-o după-amiază, se făcuse ora 1 şi eu tot citeam.

Cu asta a fost cam la fel. Am preferat să citesc decât să mă uit la House of Cards, ca să înţelegeţi cât de interesant e acest volum. 

Acţiunea se petrece în viitorul apropiat, unul acaparat de drone, inteligenţă artificială, maşini autonome şi multe alte chestii care nu sunt încă disponibile publicului larg, dar foarte probabil vor deveni. 

Din punct de vedere tehnologic romanul e construit extrem de meticulos, aşa că s-ar putea să vă placă chiar dacă nu sunteţi pasionaţi de domeniu. E mişto să poţi arunca o privire în ceea ce e foarte posibil să se întâmple în următorii 30-40 de ani.

Şi apropo de asta, miercuri, 7 iunie, are loc şi o discuţie la Cărtureşti Verona, cu autorul romanului şi Vlad Petreanu. N-ar strica să daţi o fugă. Eu sper să aflu când apare următorul volum 😀

Romanul e disponibil la eMAG şi are transport gratuit în perioada asta.

Meniu